Taine vechi [1]

Privind imaginile umbrelor

Marile întrebări sunt, contrar a ceea ce omul vrea să considere, nu acelea care se pot spune că îi lasă pe mulţi fără de răspuns, ci întrebările, aceleaşi, care pot, de mai multe ori, să fie necesar a fi puse, în conjuncturi total diferite. Şi nu e vorba doar de faptul că au formulare identică, ci de faptul că, oricând ar primi răspuns, răspunsul este valabil oricărei conjuncturi.

Orice senzaţie, este îndeajuns dacă apare o singură dată, dacă apare de mai multe ori ea include necesitatea găsirii răspunsului sau, după caz, răspunsurile.

Viaţa, pe orice trăitor, cunoscător sau nu al tainelor ei, îl pune în situaţii bizare, ce se relevă la un moment dat. Abia atunci când relevanţa şi-a arătat adevărata faţă, concluzia că nu e ceva nou ci doar ceva ce a fost uşor trecut cu vederea.

***

Nu pot sta deoparte niciodată, că sunt ori că nu sunt parte din ceea ce sufletului omului îi este luptă pentru manifestarea sa deplină. Când acea luptă devine şi luptă a mea, sub egida unui destin comun, lupta câştigă şi nuanţa celor trei lupte: a fiecăruia şi cea comună. Şi aşa m-am trezit aliat, cobeligerant şi beligerant. Iar lupta are singura mare miză posibilă: misiunea personală.

***

În orice parteneriat (asociere în afaceri, cuplu etc) intervin trei entităţi diferite: entităţile-persoană şi entitatea relaţie. Nu va fi acum vorba de altfel de relaţie decât cea de cuplu. Relaţia de cuplul, are forme diferite juridic, din punct de vedere energetic, spiritual, fiind însă vorba de o cvasi-identitate. Entitea relaţie este formată din părţi puse în joc de cele două entităţi fizice, de informaţia venită de la cei din jur, de la informaţia relaţionării dintre ei, de la toţi factorii externi lor şi relaţionării lor. Starea celor doi şi informaţia purtată de fiecare pune şi ea partea ei în această nouă entitate numită relaţie..

Într-un limbaj mai apropiat de cel popular, relaţia este influenţată şi de cele ce au fost făcute sau întâmplate de ei sau de alţii pentru ei, în trecut, adică fiecare poate veni cu îngeri sau demoni ce au fost adunaţi în cele petrecute înainte ca cei doi să ajungă faţă în faţă, înainte ca cei doi să fie împreună.

Nimeni nu-şi poate închipui că viaţa omului este dusă în sălbăticie, la fel cum nimeni nu-şi poate închipui că viaţa omului este formată dintr-o singură relaţie partenerială, decât dacă se coboară pe latura filozofiei materialiste. Acolo doar se poate spune despre un om că are doar n relaţii numărabile, căci doar cele care au concretizare în fapt se iau în calcul. În oricare altă formă ar fi privită problema, omul dezvoltă pe parcursul vieţii mai multe relaţii, în fapte sau doar în gând. Nu se poate spune că aceste din urmă relaţii sunt mai puţin importante, mai nevinovate decât acestea, căci sunt doar nişte închipuiri, dar nu se cunosc oare trăirile într-un plan virtual, fantasmagoric, pentru care pier relaţii aparent bine sudate??

***

Un om poate fi lovit oricând, oriunde de cei care ştiu să lovească, de cei care nu ştiu dar o fac involuntar, dar şi de el însuşi. Nivelurile la care poate fi lovit un om derivă din structura sa energetică şi spirituală, simpla enumerare a acestora evidenţiind locul şi tipul loviturii. În fond problema este simplă căci este evident că fiecare structură poate fi atacată. Nu este aici cazul şi locul de a se vorbi în detaliu despre toate cele ce pot fi modalitate de atac sau tip de atac, nici despre cine o face. Despre acest ultim aspect trebuie spus că fiecare ştie, cât de cât, conştient sau nu, de unde vine un atac PSI, sau poate “transmite” informaţia cuiva care poate decoda împreună cu el această informaţie. Personal nu sunt adeptul informării celui atacat despre cel care este iniţiatorul atacului, pentru că însuşi atacatul poate trece de partea atacatorului, controlat fiind, aproape întotdeauna de ceea ce s-a indus, cum că oricine, chiar şi vindecătorul, şamanul îi poate face rău, cu excepţia atacatorului, iar vindecarea sau eliberarea de problema indusă de atac este mai greu sau imposibil de soluţionat.

În actuala societate, modernistă zice-se, practicile vechi au înflorit, însă ele au fost prezente, e adevărat mult mai puţin decât acum, totdeauna. Acum atacurile se ţin lanţ pe diferite motive, dar pregante sunt cele date de materialismul feroce şi de sexualitatea exacerbată, pregnanţe moştenite din vechimi; repet, acum doar au forme extreme. Atacurile pe plan material ţin de dorinţa de înavuţire, de dorinţa unui trai comod, de împiedicare a altora să iasă în faţă, considerându-se că astfel locul lor, poziţia lor, câştigul lor, este sub o ameninţare, iar celălalt plan ţine de plăceri şi dorinţe lumeşti dar se îmbină şi cu primul plan, fiind considerat o cale uşoară de acces la unee resurse materiale.

Marile atacuri sunt date de vrăjitori sau de iniţiaţii pe întuneric. Sunt mulţi care nu pot ieşi "în faţă" pentru că, deşi dotaţi cu capacităţi evidente trebuie să lupte cu alte probleme date de cei care se ocupă de distrugerea creaţiei divine şi a planului divin de mântuire a omului, cei care se ocupă de magie, fie că lucrează cu lumină, fie cu întuneric, sau împotriva celor induse de cei care au apelat la aceşti distrugători. Oricum trebuie să lupte împotriva celor ce o fac inconştient, aşa că nu rămâne mult timp pentru a se dedica vieţii în esenţa sa divină!

Revenind la structurile ce pot fi atacate, enumerarea, aşa cum spuneam, simplă, arată complexitatea posibilităţilor, căci pot fi atacate:

-chakrele normale, inferioare sau superioare;

-chakrele punctuale, cele numite în acupunctură puncte şi meridiane;

-cele şapte câmpuri;

-organele energetice vitale;

-sufletul;

-şarpele kundalini;

-îngerul omului respectiv!

-lumina;

-întunericul.

Pe lângă acestea, toate trăirile, manifestările şi necesităţile omului: sentimentele, instinctele, cunoaşterea de sine, imaginea, iubirea, conştiinţa, voinţa, memoria, gândirea, credinţa, comunicarea, sănătatea, sexul, banii etc sunt subiect de atac şi atacatate.

Psihologic vorbind, omul este structurat în: idei despre el însuşi (ceea ce crede despre el însuşi), ideile altora despre el (ceea ce cred ceilalţi despre el) şi ideile lui reale (ceea ce este el în realitate). Toate aceste structuri pot fi influenţate prin intermediul mesajelor subliminale, în diferite moduri, influenţă ce duce la:

-scăderea încrederii în sine, a încrederii în oamenii dragi şi în Dumnezeu;

-pierderea puterii de muncă şi de concentrare;

-pierderea puterii de a iubi, de a se bucura, de a face, de a comunica cu alţii sau cu Dumnezeu, de a gândi, de a memora, de a se ruga, de a se odihni, de a face dragoste;

-pierderea frumuseţii, a puterii fizice, a puterii de a face bani sau de a-i ajuta pe alţii.

***

Că suntem ori nu suntem iniţiaţi, că avem sau că nu avem cunoaştere sau acces la cunoaştere, că nivelul accesului este mai înalt sau mai scăzut, toţi avem destin şi menire pe care, asumândul înainte de venire, aici facem totul pentru a le împlini. Inconştienţi până la un moment dat, cărările, mai bune sau mai rele, sub camuflajul întâmplării, ne aduce în punctul de reintrare pe drumul cel bun, cel drept, bine delimitat de rigole adânci. Rigola, prin adâncimea ei, prin efortul necesar trecerii ei, este cel care trezeşte din adormirea ce unii au avut grijă să ne-o inducă, şi începe căutarea căilor, metodelor şi modurile de a lăsa la o parte ceea ce reprezintă lestul de care nu este deloc, dar absolut deloc nevoie, pentru a parcurge, cu viteză mai mare, drumul.

Acesta este momentul cel mai greu al vieţii. Într-un fel se compară cu începuturile vieţii de om matur, de om care trebuie să se rupă de obişnuinţele copilăriei şi adolescenţei pentru a treace într-un nou stadiu evolutiv. Dacă acea rupere de ceea ce este vechi are traume care sunt repede minimalizate şi anihilate de entuziasmul tinereţii, la alte vârste e cu mult mai greu pentru că acel entuziasm a fost deja epuizat, cele întâmplate în viaţă, mai bune, mai rele (şi de cele mai multe ori acestea predomină) dar şi atacurile care, în diferite forme, au existat. Această perioadă a vieţii este critică, planurile existenţiale, întrepătrunse, sunt pe un nivel foarte scăzut, cercul vicios al trăirilor şi activităţilor amplifică o spirală descendentă care poate duce la tragicele sinucideri. Viaţa particulară, sentimentală are mari sincope, chiar se fuge de ea, planul activităţii profesionale coboară sub limite imposibil de a fi măcar închipuite, relaţia cu semenii scade până la suprimare, planul emoţional cuprinde reacţii bizare, oscilante etc.

Omul caută motive totdeauna, această căutare îl face să găsească diferite motivaţii care îi distrag atenţia de la adevăratele probleme. Aproape toate motivele găsite au relevanţă doar în planul material, căci omul modern este puternic ancorat în existenţa materială care, deşi are importanţa ei existenţială, nu este generatoare de stări şi trăiri psihice sau emoţionale pe timp îndelungat; “Banii nu aduc fericirea” este ceea ce a transmis înţelepciunea populară din vechime spre cei din viitor, şi pun această spusă în evidenţă înţelegând prin bani nu doar banul în sine ci tot ceea ce este produs material, căci totul este azi evaluat în bani.

Adevărata problemă şi rezolvare, pentru toate, energetice, psihice, materiale, se regăseşte în planul subtil şi neştiut, nematerial, planul spiritual. Aparenta lipsă de legătură între planuri este doar o idee pe care necunoscătorii, dar plini de sine şi de informaţii fabricate, au început, nu de ieri, de azi, să le inducă oamenilor şi au făcut-o cu o vădită intenţie. Dar acum nu este cazul a se discuta despre ei.

-continuare în Taine vechi [2], Redefinire impusă-