Taine vechi [3]

-continuare din Taine vechi [2], Redefinire impusă-

Începuturi fortuite

Cele descrise mai sus sunt tipurile de atac împotriva omului în sine dar şi împotriva cuplului ca entitate. Chiar dacă nu sunt evidenţiate strict pe ideea persoană sau relaţie, şi nici nu există o ordonare, am preferat această formă enumerativă pentru că ceea ce am scris şi am să scriu în continuare nu am vrut să fie relevat ca pe un caz, un singur caz. Nici nu este acesta caz unic sau particular, fiind doar unul dintre nenumăratele cazuri ce pot fi întâlnite sau trăite.

Pe lângă acestea, după caz, am să fac referire şi la alte principii divine, care, de prea multe ori, din motive ce mie nu-mi sunt chiar foarte clare, cei care vindecă sau recuperează suflete, cei care tratează oameni şi relaţii, nu vor să le ia în seamă lăsând “pe drumuri” oameni şi suflete în convalescenţă. Face parte din ceea ce se numeşte deontologie, grija către pacient până la vindecarea sa totală, ceea ce, în acest caz s-ar numi ajutorul ce trebuie dat pentru reintrarea în firescul destin.

***

Tânăr fiind, post-adolescent, omul vine cu o enormă energie ce-i este necesară propulsării în viaţă. De asemenea aspectul fizic plăcut, este un adaos energetic ce nu scapă atenţiei celor ce ştiu asta. Oricum, chiar dacă nu are cunoaştere, oricine este atras de un alt om tânăr, doar luând în discuţie aspectul fizic. Această latură, a aspectului este cu mult mai mare dacă tânărul este o fată. Atracţia, pe toate planurile a unei tinere este mare, fiind dorită sub multe, multe aspecte: de la cel al plăcerii privirii, la al energiei ce erupe în jurul ei, până la dorinţa sexuală a celor ce se găsesc în momente de pierdere de viteză – cu toate implicaţiile psihologice ale ideii cuibărite în psihicul respectivului – şi dorinţa de supunere şi control în vederea satisfacerii propriilor interese.

Lipsa experienţei de viaţă şi credulitatea – apanaj al sufletului curat, nededat la aspectele lumii – fac din tânăra respectivă un vânat mult dorit şi ceva mai uşor – spun unii – de prins în capcană. Este într-adevăr mai uşor de prins în capcană dacă există cel puţin o breşe, cauzată, în majoritatea cazurilor din familia din care provine, cea mai frecventă fiind aprecierea incorectă: dacă este o supra-apreciere apare teribilismul iar dacă este vorba de o sub-apreciere apare normala dorinţă de recunoaştere a meritelor. Ori, vânătorii, “unşi cu toate alifiile”, au destulă abilitate pentru a identifica această necesitate şi a o folosi. Şi vânătoarea începe...

Vânătoarea nu începe cu surle şi trâmbiţe, este o vânătoare cu hăitaşi foarte tăcuţi, ba chiar ademenitori şi blânzi. Orice şovăire, orice piedică, mică, greu perceptibilă este monitorizată şi în limite mici se schimbă chiar metoda sau tipologia. Cum orice suflet este venit aici cu o misiune şi un destin clar, şi pentru aceasta are acel ghid – înger – ce face totul pentru a păstra nearterată traiectoria, cei mai mulţi vânători ajung să se lase păgubaşi. Dar cel puţin unul din o mie dintre vânători, având o legătură specială cu cei care se opun existenţei concordante cu divinitatea, trec peste liberul arbitru, peste “dreptul de proprietate” asupra destinului, şi scot la atac armele ascunse pe care le au la îndemână sau le închiriază. Arme imbatabile, într-adevăr dacă nimeni nu ia seama la ele, la utilizarea lor, dublată de tăcerea celor tineri privitoare la viaţa lor dar şi de vorba plină de minciuni a vânătorilor.

Iar vânătoarea devine o simplă hoţie, căci începe să se fure, pas cu pas, sufletul victimei, ca să poată fi avut, la un moment dat şi corpul victimei, cu o indiferenţă înfricoşătorare.

Ca şi în realitate, pentru a fura ceva, este necesară anihilarea pazei; paza sufletului omului este tocmai îngerul personal. Cum acesta nu poate fi anihilat, singura soluţie este furtul îngerului. Efectul imediat este scăderea puterii de apărare, şi lipsa oricărei şanse de a fi avertizat cu privire la ceea ce se întâmplă. Odată deschisă calea, în scurt, chiar foarte scurt, timp, urmează cel de-al doilea pas: furtul a o parte din suflet şi înlocuirea sa cu o ceva surogat.

Dar, pentru asigurarea succesului garantat, atacul cel mare este precedat de stabilirea unor corzi, sau stringuri; punţi prin care se transmit mesaje şi îndemnuri către dorinţele atacatorului, ideea de stare de completitudine, pas care deschide calea legăturii directe – şi fără de sfială trebuie spus pe nume că este vorba de legătura creeată de relaţia sexuală – legătură ce poate fi comparată cu un larg bulevard pentru informaţiile viitoare ce urmează să circule nestingherite, tubul prin care se poate extrage orice tip de energie din victimă. Tot acest proces este însoţit de transmiterea de forme de gând şi energie negativă - şi fără doar sau poate este negativă căci orice este împotriva drumului divin este negativ. Trimiterea de forme de gând este proprie atacatorului, căci de toate celelalte, ca fapt poate fi responsabilă şi persoanele care au “închiriat” armele ascunse.

Prin acest pas calea împlinirii scopului propus – dar şi a păcatului dus la extrem – este în totalitate deschisă. Începe furtul sufletului, golirea de informaţia pusă în el la coborârea sa în trupul ce trebuia să se nască şi, pentru siguranţa duratei existenţei relaţiei, înlocuirea părţii furate cu altceva, acel surogat, care să acţioneze ca un liant pentru relaţie, pentru moment dar şi pentru viitor. Evident, liantul, bine tapetat cu informaţie, nu putea fi decât un liant cu suport unic, adică suportul reprezentat de atacatori.

Efectele au început să apară, mult mai puţin vizibilă datorită celuilalt rezervor energetic, Kundalini, ce, asemeni unui atom excitat, genera o energie de înlocuire a celei ce era mutată altundeva, acolo unde era dorită. Ceea ce nu se putea ascunde era dependenţa. Ea însă era invizibilă, invizibilitate creată de ideea de “om îndrăgostit”.

Amprenta faptului, trebuia eliminată pentru că e una dintre cele care, “netratată” lasă de izbelişte misiunea personală care, deşi se îndeplineşte parţial, într-un fel sau altul, lasă spiritul datori altor reveniri, încărcat şi cu datorii sau îndatorări legate de karmă. Eliminarea ei, de la sine, rareori este posibilă, însă este foarte întâlnită “întâmplarea”, venită la un moment dat, prin care se identifică această existenţă a problemei produsă de o minte tulburată.

Şi chiar dacă îngerul păzitor este făcut să privească prin alte părţi sau întemniţat pe cine ştie unde, Acel care ne are în grijă pe toţi îşi face simţită prezenţa printr-un alt înger ce, temporar, vine şi îl înlocuieşte pe cel furat. Acela este momentul în care victima, deşi cu un suflet amputat, revine la simţuri realiste, momentul în care adevăruri încep să fie relevate de realitatea ce nu mai poate fi fardată sau ascunsă. Atacatorul are însă grijă de a nu fi luat prin surprindere şi ştiind că totuşi poate fi demascat, apelează la o formă de sclavizare evidentă: legarea drumurilor, a minţilor şi a altor simţuri, în special a văzului victimei. Atacurile, dacă sunt puternice lasă urme pe totdeauna, doar eventuala anihilare a atacurilor elimină efectele. Chiar dacă, peste ani, este mai greu de anihilat tot ce lasă ca efect aceste mârşave atacuri, niciodată nu este prea târziu pentru această necesară eliminare.

Totuşi, vorba populară este o mare realitate, în cazul în care sufletul atacat, persoana în sine, are legătura ei, specială şi misiunea ei, la fel de specială, în această viaţă... Dumnezeu însă nu doarme! Până la urmă, legătura nefirească este slăbită şi într-un timp ce, e adevărat, durează cam şapte ani, ea dispare.

De obicei victima, pe căi directe sau ocolite, este “ajutată” să rupă această legătură mai devreme. Ultimul atac, furibund este legat de ceea ce-şi doreşte atacatorul, vânătorul, să fie parte din viaţa victimei: urâţire, lipsa sporului, instabilitate emoţională şi sentimentală, sterilitate, lipsa realizării profesionale şi materiale, acte de răzbunare ce evidenţiază clar faptul că relaţia a fost clădită nu pe fundamentul destinului sau a sorţii victimei, ci pe nenorocul de a întâlni un om cu o mare doză de ipocrizie şi răutate, un om mânat de un orgoliu şi un ego fără măsură, putând fi catalogat, din punct de vedere psihologic, în categoria paranoicilor. Pentru efectele pe plan spiritual, poate fi la fel de bine numit un inconştient, căci faptele îl pot încadra în categoria celor care-şi condamnă urmaşii, pe şapte generaţii la o sumededie de suferinţe, bizare întâmplări, manifestări şi handicapuri ce îi pot scoate, din societate, toţi aceşti urmaşi fiind spirite cu mari încărcături şi datorii karmice. Cu aceeaşi lipsă de teamă afirm, din motive ce nu vreau să le amintesc aici, fiind un caz particular, că neamul, la cel mult a treia generaţie, se va stinge.

Ar trebui să spun că din fericire victima este ajutată, aşa cum aminteam mai sus, să scape din chingile unei relaţii nedestinate, de cei din apropierea sa. Nu pot însă generaliza ideea “din fericire” pentru că, în cele mai multe cazuri ajutorul intră sub incidenţa ideii “din păcate”... Ajutorul nu este unul frontal, la vedere, pe lumină, spre a îndrepta paşii victimei pe calea regăsirii de sine. Din punct de vedere uman se pot accepta scuzele datorate comportamentului şi posibilelor efecte ale acestuia pe termen lung, pe toată viaţa chiar, dar scuza umană nu este totdeauna şi iertare divină, căci, oricum, victima, pentru greşelile pe care putea să le evite, şi-a făcut singură nota de plată ce o are de plătit în această viaţă sau după această viaţă. Dar faptele datorate efectelor atacului nu pot fi puse în seama conştientului şi singurul mod de anihilare ce ar fi fost de folos tuturor ar fi fost iubirea, arma ce anihilează în stil “minune” toate relele cauzate. Din păcate omul suferă de boala nerăbdării, de presiunea timpului şi caută soluţii rapide şi vizibile, indiferent de metoda de abordare a acestei găsiri de soluţii. Dar cum, este ştiut, binele nu apare instantaneu, doar răul putând astfel să apară, ajutorul este dat tocmai pe această cale. „Cui pe cui se scoate” este într-adevăr o realitate a lumii materiale, dar în plan spiritual, astral, regula aceasta nu este deloc una de aur.

-continuare în Taine vechi [4], Implacabile imbolduri-