tag:blogger.com,1999:blog-21399024447849455882024-02-19T10:42:08.372+02:00Actualitatea lumiiViaţa privită prin lupa cauzelor şi efectelor. Cazuri şi necazuri. Cazuri şi rezolvări.Daniel-Dumitru Dariehttp://www.blogger.com/profile/00477178966271971449noreply@blogger.comBlogger64125tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-78558215796328089432014-03-01T22:59:00.005+02:002020-12-08T23:20:40.028+02:00Spiritualitate în slujba banilor<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_9YOGLGa8z2ChjxjBUfVGy2sbieoWoKZ96jYNaFP6wPvgjl94LwrOSyllHoU5oNrw237lejjEDCmZIxPyUd4YOBmzzEhHUpyYqm8A9ADD0OQYTg6sjt_rebj1oEINkAhCEgLz4tdWQt8/s400/062.Spiritualitatea+in+slujba+banilor.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_9YOGLGa8z2ChjxjBUfVGy2sbieoWoKZ96jYNaFP6wPvgjl94LwrOSyllHoU5oNrw237lejjEDCmZIxPyUd4YOBmzzEhHUpyYqm8A9ADD0OQYTg6sjt_rebj1oEINkAhCEgLz4tdWQt8/s200/062.Spiritualitatea+in+slujba+banilor.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Sunt numiţi în fel şi chip: oameni credincioşi, Slujitori ai Luminii, ori chiar mesageri ai lui Dumnezeu pe Pământ. Astfel de titluri îşi iau unii oameni care, în mod conştient sau nu, aleg să se numească în multe feluri pentru a-şi justifica un singur act necesar pe lumea asta, şi anume câştigul banilor. Referirea nu este la omul de rând, ci la acei iniţiatori, învăţători, guru sau aşa-zişi maeştri în diferite practici spirituale care cer taxe de mai multe zeci sau sute de lei (sau euro mai nou) pentru ceea ce oferă ei publicului. De la iniţiatorii Reiki, care cer bani mulţi pentru diferite iniţieri dar susţin că energia transmisă vine de la Creator şi este Iubire pură, până la “mari” învăţători care cer tot felul de taxe exuberante pentru câteva ore de învăţături care, oricum, în cea mai mare parte sau chiar în întregime, sunt copiate din cărţi de esoterism şi doar modificate ca şi formulare. Întrebarea este: unde există o logica în aceste fapte şi unde este puritatea în asta?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Dacă totul este Iubire şi Iubirea vine de la Creator, de ce este vândută această energie pe bani sau orice alt bun material?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Mulţi justifică asta prin faptul că nu este plătită energia transmisă ci munca/timpul/efortul depus. Justuficarea este reală dar... dar valoarea chiar justifică “munca” depusă, sau timpul pierdut, efortul depus? Este ceva ce depăşeşte activitatea omului obişnuit?
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Nu! Atunci nu se poate explica decât prin faptul că fac asta doar pentru bani. Iar dacă sunt aşa de mari credincioşi cum nu îşi caută rădăcinile în ceea ce aduc mereu pe tapet: viaţa lui Iisus. Nu apare pe undeva să fi stabilit Învăţătorul o taxă de intrare pe Muntele Măslinilor la predicile sale...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Erau atunci alte vremuri, materialismul şi goana după cele materiale nu era atât de nebună, oamenii nu judecau pe alţi oameni după haine, conturi şi maşini, dar normalitatea şi moderaţia este posibilă şi azi. E vremea de a se da Cezarului ce-i al Cezarului oameni buni! Dumnezeu are de toate în Univers, ar fi culmea să fie imaginat ca egoist sau reţinut în a ajuta de cumva nu este plătit cel prin care el lucrează pentru oameni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Cei care îi susţin pe aceşti impostori, conştienti sau nu, ar fi bine să se gândească la următorul lucru: Creatorul, orice nume ar avea, i-a făcut pe toţi la fel în structură şi potenţial. Oamenii au ales ce şi cât să manifeste din acest potenţial, dar dacă unii nu şi-au manifestat anumite laturi, nu însemană că ele nu există în fiecare. Astfel ceea ce se obţine prin acei bani daţi, în plus, degeaba, celor ce se autoproclamă şi îşi afişează peste tot titlurile şi titulaturile, este doar o dovadă sau mai bine zis o încurajare că deja există în propria persoană acel ceva îm care se crede ca este oferit de cel plătit. Dar oare o încurajare, o astfel de faptă cu adevarat luminoasă, nu ar putea fi făcută mult mai curat fără să se ceară preţ cu ridicata? O donaţie este binevenită întotdeauna... Plata unor activităţi, a cheltuielilor, este o obligaţie. Însă nimeni nu poate vorbi de valoare adăugată pe care nu se plăteşte taxă!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Au trecut oamenii printr-o perioadă tulbure, din punct de vedere spiritual. Şi nu din motive reale, ci din motive inventate de unii dintre Lucratorii în lumină, Slujitorii Luminii ori altfel numiţii şi autonumiţii farisei ai timpurilor de acum. Realităţi cosmic, rare, e foarte adevărat, coincidenţe, au fost să se întâmple şi vechi previziuni să se împlinească în anul 2012. Era anul prevestit ca an al căderii şi ridicării, prăbuşirii şi înălţării unora sau altora şi pentru aceasta mulţi se pregăteau în fel şi chip. Unii se arătau purtătorii de standard ai Marii Graţii Divine, alţii căutau să se dea bine, ori să se alăture acelora pe care îi considerau a fi demni de încrederea şi plata pe care le-o dăduseră pentru a fi salvaţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Şi-au aşteptat să vină anul 2012 să-i salveze ori de a-i ajuta un Cutare Maestru pentru a li se înălţa, ori ridica, “vibraţia”, pentru a se putea să fie salvaţi... Au aşteptat, gândind că dacă plătesc pentru a face un număr de iniţieri într-un sistem, un alt număr într-un alt sistem, totul se va rezolva şi vor putea comunica, în voie, cu Sinele...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Mai mereu, chiar mereu, s-a căutat salvarea în exterior şi, de obicei, cu cât mai puţină muncă, cu cât mai puţin efort, cu cât mai puţină implicare. Mai bine o plată, nişte bani mai mulţi... suficient pentru a se începe a se visa la voci care vorbesc direct minţii, suficient pentru a începe channeling-ul şi a publica texte venite direct de la Arhangheli, Sfinţi sau entităţi intra ori extra terestre, suficient pentru a începe un şir de conferinţe care, înainte de întâmplarea celor ce sunt prevestite, pregătesc pentru salvare pe toţi cei ce ascultă vorbe, după ce au plătit pentru a le asculta, întâmpinaţi, sau petrecuţi la plecare cu un “Namaste” răsunător!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Este trist. Este trist unde s-a ajuns, pornind de la idei de genul “spiritualitate”, “ezoterism”, “cu toţii suntem unul”, odată ce informaţii scrise despre aceste lucruri au tot apărut, mai peste tot, în mass-media. Şi acum, mai toţi care nu sunt prea ocupaţi cu alte lucruri, se bagă pe felie, să fie cu toţii în aceeaşi turmă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">N-aş vrea, n-am de gând ca cineva, nici măcar o singură persoană, din cele care citesc aceste rânduri, să se simtă insultat. Singura-mi dorinţă este ca, mai degrabă, oricine, omul, să privească în juru-i, în sine, să o facă detaşat, pe cât se poate de obiectiv faţă de subiectul a ceea ce scriu aici, de conjuncturi şi de acela care pune în cuvinte o privire asupra realităţii. Iar eu fac asta pentru că văd că unii oameni caută un drum, alţii cred că au găsit un drum, minţindu-se. Mai ales spre aceştia din urmă îmi trimit gândul...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Doar repetând aceleaşi cuvinte ale altora, ca şi unii învăţaţi din trecut, doar făcând şiruri de fraze cu o anumita logică, doar comunicând cu cine ştie ce fiinţă, maestru sau înger (sau ce o mai fi, cum o mai fi numit şi crezut), unde se ajunge? Doare prea tare îndemnul “Cunoaşte-te pe tine însuţi şi adevărul te va elibera”? Doare prea tare să se înţeleagă, că fiecare este aici pentru o viaţă întreagă spre a-şi explora lumea interioară? Doare prea tare să se ştie că nu există nici un salvator, nici un mântuitor, nici o Mare Fiinţă care să-l salveze pe om din căderea în adâncurile cele mai întunecate în care e arzătoare, chinuitor de arzătoare, flacăra ignoranţei?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Din frica de durere am văzut multă alergătură spre a-i găsi pe cei plini de “lumină şi iubire” care sar, cu cuvinte pritrocite, să-i ajute pe ceilalţi. Sar cu idei nobile, plini de ei şi plini de mândria cu care se declară plini de har, cu îndemnul de a fi urmaţi în nobila ideea de a salva mii şi zeci de mii de oameni, de a-i elibera, de a-i trezi! Sar cu propuneri de a ţine cursuri, pentru a-i învaţa pe cei cu dare de mână ceea ce deja de milenii au la toţi oamenii la dispoziţie, oricum, dar contra cost, taxat, fără cruţare. Şi cât de bine se simt aceşti “mari învăţători”, cu atâta dragoste şi lumina cu care inundă creierii, invocând aspecte care mai de care mai profunde ale Universului… </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Am mai spus şi până acum câte ceva despre toate acestea. Am spus, dar am şi făcut... Nu ştiu câţi au înţeles şi nici câţi au luat-o drept altceva decât o înţelegere a unui adevăr vechi de când lumea: Ajutorul pentru deschiderea porţii înspre cunoaştere nu poate avea preţ, neştiindu-se cât este de mare, doar răsplata, care se întoarce, mai devreme sau mai târziu, îi poate arăta adevărata mărime...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">M-aş face rugător spre oameni pentru o oprire la ideea salvării primeia şi singurei fiinţe pe care oricine o poate cu adevărat salva: el sau ea, propria persoană, propria fiinţă... Ea, cea care aşteaptă de zeci de vieţi pentru a fi salvată... Însă omul îşi bate capul cu alţii... În vremea de azi, în era actuală, cea a banului, totul se face pe bani, până şi învăţătura şi ajutorul spiritual tot pe bani e. Cei ce dau cer, cei ce au nevoie se grăbesc să plătească. Cer pentru ceva ce poate fi chiar nimic, plătesc pentru a primi ceva ce poate fi chiar nimic. Fiindcă nici meritul de a primi nu se poate cumpăra...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Poate că oamenii se grăbesc şi nu cred în Karmă, şi asta chiar şi cei care vorbesc, pe unde apucă, tocmai de Karmă. Dacă ar fi să creadă în ea, ar înţelege ceea ce propăvăduiesc: dacă se dă Universului ceva, oamenilor, răspunsul la acel ceva trebuie să vină pe măsură, fără să fie impuse taxe pentru cunoaşterea spirituală şi serviciile energetice oferite, fără a se invoca dreptul divin de a avea prin ceea ce se cere, sub pretextul că este o accepţiune din partea celui care plăteşte. “Vrem să fim cu toţii Unul”, dar se cere un schimb de energie monetară, fără să se lase echilibrul Universal să se instaureze singur. Se poate ca omul să nu cunoască valoarea unei anumite iniţieri daca nu i se pune o taxă! Cum oare va fi conştient omul de acea iniţiere? Să o considere valoroasă pentur că l-a costat cât traiul firesc pe o saptamână sau o lună, sau să o considere valorasă pentru că ajunge să-i înţeleagă valoarea intrinsecă?... Am văzut însă că nu se spune, dar bariera se pune faptic, ca şi cum s-ar spune “Până aici, cunoaşterea se limitează la Ban!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Cum să fie alţii treziţi când cei care propun asta dorm şi ei? Să fie o diferenţă între cei care nu-s treziţi şi cei care s-au pus să doarmă pe o saltea în care îşi adună banii plătiţi de cei amăgiţi întru trezire şi vindecare în forma în care îşi văd ei vindecarea şi nu în forma în care trebuie să le fie vindecarea? Oare fără să ne scoatem bârna din ochiul nostru, putem să ne batem capul de ceea ce are în ochi aproapele nostru?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Nu se va crea nici o unitate pe Pământ, aşteptând, şi tot aşteptând, pe alţii care să fie salvatori, în timp ce fiecare îşi vede de treburile zilnice, de obiceiuri şi năravuri. Nu va avea loc nici o unire, dacă în continuare oamenii se vor ocupa de alţii, înainde de a se fi ocupat, complet, cu ei înşişi. Degeaba se vorbeşte orbilor, când ei plătesc informaţia ce prin vorbă li se dă, şi apoi ajung să facă ce vor cu ea... Dacă i se dă unui copil o armă, cel mai sigur, cu prima ocazie, se va răni rău, foarte rău. Singura diferenţă este că în cazul informaţiei spirituale efectele se văd lent, foarte lent, în timp... A trecut 2012? Va trece şi 2030... Nu va veni nici o salvare, de nicăieri, pentru cei care doar visează şi în mintea lor speră că cineva îi va salva, fără să creadă că aceasta e un ceva ce se află de mult în ei. Visul însă e dulce... Doar finalul este amar. Viaţa se va termina cândva pentru fiecare şi atunci se va arăta deznodământul! </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Singurul salvator şi mântuitor se află în noi înşine, acoperit de tone de iluzii şi minciuni, de speranţe şi dorinţe, şi pe acest salvator ne îndeamnă vocile trecutului să-l căutam, prin a ne cunoaşte pe noi înşine, înainte de toate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Acum, după citirea acestor zise, e timpul reacţiilor: agitaţi-vă, revoltaţi-vă, râdeţi de cele zise aici. Sau enervaţi-vă şi spuneţi “uite şi la tâmpitul acesta, ce deştept se crede!”. Eu spun un lucru: ştiu că pot salva, în mod sigur, o singură viaţa, şi asta este a mea. Restul, se vor salva singuri cu ceea ce a fost pus în ei. Omul nu mai poate primi mai mult decât a primit deja. Poate doar să i se tot arate că deja are tot ce-i trebuie...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Şi mai spun, cu toate uraganele ce ştiu că se pot porni împotrivă-mi, în final, că tot trendul spiritualităţii care a prins formă în România în principal, în ultimii ani, va dispare încet, la fel cum a apărut. Vor dispare channelerii, iniţiatorii mari în diverse sisteme, şi vor rămâne cei care au ştiut să tacă în faţa turmei de neştiutori duşi de nas de nişte cuvinte şi câteva spasme de adrenalină trăite în aşa-zise stări de "înaltă conştiinţă", amăgiţi de câteva demonstraţii de "mare putere divină", şi alte lucruri de felul asta. Ştiu că vorbesc pentru căţiva, foarte puţini care vor rezona cu lucrurile zise aici. Dar nici nu caut mai mulţi. Celorlalţi... deşi ar trebui să le urez “vise placute!”, nu o pot face! Eu sper să găsească şi ei Calea! Care este doar una: Adevărul! Cel care face să fie întreagă Viaţa!</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-84094456036834923192013-12-08T02:55:00.007+02:002020-12-08T23:19:40.937+02:00Atunci, ca si acum: Socrate<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-au întâmplat toate cândva. S-au întamplat unele înainte de jertfa lui Iisus, s-au întâmplat altele de după ce El a fost răstignit. Pe cei ce au fost trăitori în credinţa creştină, îi mai reamintim ca sfinţi, îi mai amintim şi pe cei de dinaintea Lui, dar pe unii i-am lăsat în uitare. De <b><i>Melchisedec</i></b> puţini mai ştiu, preotul <b>Dumnezeului cel Prea Înalt</b>, proorocul cel dintâi, <b><i>Daniel</i></b> între sfinţii de rând, rar pomeniţi, a fost aruncat. Dar mai există şi cei pe care Biserica nu i-a sfinţit, nefiind ai Bisericii Creştine, dar care sfinţi ai omenirii ar trebui să-i ţinem şi să-i cinstim. Socrate e unul dintre ei, e unul din cei care trebuie să fie pomenit...</span></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHapEfwzW8WXctBLkkumwx4WfRvJXJcU1lGuUov1CJeus55d2fjzKIgrGmvaAq38IlGZ_7o61TVz1LYbG6ann1W4Mo8EkuEbwEQ7fgCzEGcOBmeP6dcDhFbhDiQ-jte20aWPIMGc6McJk/s560/061.Socrate.jpg" style="clear: left; display: block; float: left; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img border="0" data-original-height="369" data-original-width="560" height="211" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHapEfwzW8WXctBLkkumwx4WfRvJXJcU1lGuUov1CJeus55d2fjzKIgrGmvaAq38IlGZ_7o61TVz1LYbG6ann1W4Mo8EkuEbwEQ7fgCzEGcOBmeP6dcDhFbhDiQ-jte20aWPIMGc6McJk/w320-h211/061.Socrate.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate s-a născut la Atena în dema Alopex, în 470 î.Hr., adică la sfârşitul războaielor medice. Mama sa, Phainarete, era moaşă; tatăl său, Sophroniscos, era sculptor. Probabil că Socrate a primit educaţia de care aveau parte tinerii atenieni din vremea sa: a trebuit să înveţe muzică, gimnastică şi gramatică, adica studiul limbii bazat pe comentarii de texte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Printre maeştrii a căror frecventare ar fi contribuit la formarea gândirii lui Socrate, Maximus din Tyr citează două femei: Aspasia din Milet, o curtezană, şi Diotima din Mantineea, o preoteasă. Despre prima, Platon vorbeşte în Menexenos, dar este evidentă ironia lui Socrate atunci când face din ea un profesor de elocinţă; şi Xenofon vorbeşte de Aspasia în legatura cu Socrate, iar după Eschine, ea l-ar fi învăţat pe Socrate doctrina dragostei care-i face pe oameni mai buni. Cat despre Diotima, ea este cunoscută mai ales datorita celebrului pasaj din Banchetul, unde preoteasa din Mantineea povesteşte naşterea lui Eros.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De la Socrate ne-a rămas principiul: "Singurul lucru pe care îl ştiu este că nu ştiu nimic". Socrate a fost atât de dur în formularea acestui principiu, fiindcă îi critica pe cei care se credeau în materie de cunoaştere "alfa si omega", fără să recunoască atunci când nu ştiau ceva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Asupra vieţii de familie a lui Socrate există câteva amănunte nu întotdeauna concordante; cert este că el s-a căsătorit cu Xantippe. Socrate a avut trei copii, Lamprocles, primul născut, Sophroniscos si Menexene.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">A luat parte la trei campanii militare în calitate de infanterist. La începutul războiului peloponesiac a participat la asediul Potideei, în Chalcidica, între anii 432 şi 429. L-a avut ca tovarăş de arme pe Alcibiade, pe care-l salvează atunci când acesta, rănit, era cât pe ce sa cadă în mâinile duşmanului. În 424, cinci ani după ciuma abătută asupra Atenei, Socrate se regaseşte în bătălia de la Delion, unde trupele ateniene sunt zdrobite de către tebani. Acolo el îi salvează viaţa lui Xenofon, prins sub calul care căzuse peste el. În 422, Socrate participă la expediţia pentru cucerirea oraşului Amfipolis.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Curajul lui Socrate mergea mână în mână cu o răbdare, o simplitate şi o stăpânire de sine capabile să înfrunte orice încercare; la banchete era un conviv vesel şi agreabil, care bea la fel de mult ca tovarăşii săi, dar fără a se cufunda vreodată în beţie, aşa cum li se întampla acestora, isprava ce-l umplea de admiraţie pe Alcibiade. Mânia, ieşirile violente, duşmănia îi sunt necunoscute. Primind de la cineva o lovitură de picior, iar oamenii mirându-se de resemnarea sa, Socrate se justifică: "Dacă un magar m-ar fi lovit cu copita, l-aş fi dat în judecata?"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Îmbrăcămintea lui Socrate era întotdeauna modestă, atât din cauza sărăciei, cât şi a simplităţii sale; niciodată n-a fost văzut afişând o neglijenţă vestimentară, cum o vor face cinicii. Unii îşi afişau zdrentele, de aceea i-a şi spus Socrate filosofului cinic care-şi etala găurile hainei: "Îţi văd deşertăciunea prin mantie". Lui Socrate nimic nu-i este mai străin decât aroganţa iar atunci când vede în agora Atenei obiectele de tot felul expuse de negustori admiraţiei şi lăcomiei cumpărătorilor, se mulţumeşte să spună: "Câte lucruri de care eu nu am nevoie există!".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-a zis că Socrate era deosebit de urât; chel, purtând barbă, cu nasul borcănat. Alcibiade, după ce afirmă în Banchetul că Socrate seamănă cu satirul Marsyas, adaugă că este asemeni acelor statui de sileni care se deschid şi conţin înăuntru imaginile unor divinităţi, chipul lui Socrate ascunzând cel mai frumos dintre suflete, la fel cum discursurile sale aparent naive şi glumeţe ascund cea mai mare profunzime. Figura lui Socrate nu putea să nu-i scandalizeze pe atenieni, întrucât pentru ei frumuseţea fizică era simbolul frumuseţii lăuntrice şi nimic nu părea a fi mai incompatibil decât urâţenia lui Socrate şi puritatea sa morală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O personalitate de anvergura lui Socrate nu putea să nu ajungă să fie urâtă de vanitoşi şi, mai ales, neînţeleasă de spiritele mărginite, care vedeau în el doar un parazit ce se slujea de ironie, îşi atrăgea simpatia tinerilor şi constituia un pericol pentru ordinea socială. În 398, Socrate a fost acuzat de către Meletos, Anytos şi Lycon. Actul de acuzare era astfel întocmit: "Eu, Meletos, fiul lui Meletos, din dema Pitthea, acuz sub jurământ pe Socrate, fiul lui Sophroniscos, din dema Alopex. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoaşte zeii recunoscuţi de cetate şi de a introduce divinităţi noi; în plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerută: <b>moartea</b>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Meletos era un poet obscur, iar Lycon era retor; sufletul procesului pare să fi fost Anytos, un tăbăcar bogat care reprezenta interesele comercianţilor, fiind aşadar puternic şi influent. Socrate i-a reproşat public faptul de a nu se gândi la educaţia fiului sau decât pentru a face din el un tăbăcar capabil să preia afacerile părintelui, de unde, conform lui Xenofon, dorinţa de răzbunare a lui Anytos. După toate aparenţele, Anytos era sincer convins că vede în Socrate un personaj periculos.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Procesul lui Socrate nu este doar un eveniment istoric singular, irepetabil; procesul lui Socrate <i>este procesul intentat gândirii care cercetează, dincolo de mediocritatea cotidiană, adevăratele probleme</i>. Socrate este acela care, uimindu-ne, <i>ne interzice să gandim potrivit unor obişnuinte dobândite</i>. Socrate <i>se situează aşadar la antipozii confortului intelectual, ai conştiintei împăcate şi ai seninătăţii blajine</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Adus în faţa tribunalului, Socrate refuză ajutorul lui Lysias, avocat de meserie. Textul lui Platon "Apărarea lui Socrate" reproduce probabil îndeaproape apărarea prezentată de Socrate judecătorilor. Această pledoarie se împarte în trei părţi:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate spune cine este şi le va înfăţişa judecătorilor misiunea încredinţată lui de către divinitate: să deştepte conştiinţa contemporanilor săi. Nu reuşeşte să-i convingă pe judecători; limbajul minciunii se dovedeşte mai convingător decât cel al adevărului. Judecătorii deliberează şi 281 de voturi îl declară pe Socrate vinovat, contra a 278 (sau 221 după alte manuscrise). Acuzatorii ceruseră moartea, dar acuzatul era liber să facă o contrapropunere iar judecătorii urmau să aleaga una ori alta dintre pedepse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate cere să fie hrănit în pritaneu. Iată ultimul act al serioasei ironii a lui Socrate: faptul de-a cere o recompensă pentru felul cum s-a purtat nu este din partea sa sfidare, ci sinceritate. Fiindcă trebuia stabilită o sancţiune va propune o amendă de o mină, adică întreaga lui avere. Răspunsul lui Socrate le-a părut probabil judecătorilor o insultă adusă magistraţilor, aşa încât la urne condamnarea la moarte a avut 80 de voturi mai mult decât avusese vinovăţia sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate le spune adio judecătorilor săi, făcându-i responsabili pe vecie pentru moartea sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate a stat înlănţuit 30 de zile, dar în fiecare zi primea vizita prietenilor şi se întreţinea cu aceştia. Ei nu au stat degeaba şi au pregătit un plan de evadare pe care Socrate îl refuză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La data executării sentinţei, toti prietenii lui Socrate erau de faţă cu excepţia lui Aristippos, a lui Xenofon, aflat în Asia şi a lui Platon, bolnav. El a fost obligat să bea o fiertură otrăvitoare de cucută.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Socrate îşi dedică ultimele clipe conversaţiei cu prietenii săi pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele sale au fost păstrate de Platon în Phaidon. "Socrate se îmbăiază pentru ultima oară şi refuză să aştepte ca soarele să fi dispărut cu totul la orizont înainte de a bea otrava. Apucând cu o mână sigură vasul cu cucuta, el sorbi fără ezitare sau repulsie băutura mortală. Criton, îi sunt dator lui Asclepios un cocoş, vă rog să nu uitaţi să i-l daţi, acestea au fost ultimele sale cuvinte". Trebuie înteles aici, urmând sugestia lui L. Robin, că Socrate îl roagă pe Criton să aducă o jertfă zeului medicinei drept mulţumire că i-a vindecat sufletul de boala de-a fi fost unit cu un trup.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-17846185665243438922013-12-06T14:27:00.004+02:002020-12-08T23:16:53.766+02:00Viaţa Sfântului Ierarh Nicolae *<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwJsKrXloonGcXnJUgGPp0NRS36Z6aIZ7tQnfgwCMDoYEGqVkVCjbOlufO06I5t4P90iNOKgoEXvzICOA_eBPCWmfWFcLNZsobZQ9oX40rDqzgdb0BF5-IOW9kKWmaMN1IXe8mXcwdUCU/s400/059-Sf.+Nicolae.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" height="200" data-original-height="400" data-original-width="301" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwJsKrXloonGcXnJUgGPp0NRS36Z6aIZ7tQnfgwCMDoYEGqVkVCjbOlufO06I5t4P90iNOKgoEXvzICOA_eBPCWmfWFcLNZsobZQ9oX40rDqzgdb0BF5-IOW9kKWmaMN1IXe8mXcwdUCU/s200/059-Sf.+Nicolae.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Pe facatorul cel mare de minuni, ajutatorul cel grabnic si mijlocitorul cel prea ales catre Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odraslit partile Lichiei, in cetatea ce se numeste Patara, din parinti cinstiti si de bun neam, dreptcredinciosi si bogati. Tatal sau se chema Teofan, iar mama sa Nona. Aceasta binecuvintata pereche, petrecind cu buna credinta in insotirea cea legiuita si impodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viata lor cea placuta lui Dumnezeu si pentru multele milostenii si faceri de bine mari, s-au invrednicit a odrasli aceasta odrasla sfinta - singuri ei fiind radacina sfinta - si s-a facut cum zice psalmistul : Ca un pom rasadit linga izvoarele apelor, care si-a dat rodul sau la vremea sa. Deci, nascind pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tilcuieste "biruitor de popor"; si cu adevarat s-a aratat biruitor al rautatii, asa binevoind Dumnezeu spre folosul de obste al lumii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Dupa acea nastere, maica sa Nona a ramas stearpa, pina la dezlegarea din legaturile cele trupesti, marturisind singura firea ca nu este cu putinta a se mai naste alt fiu ca acela, ca numai pe acesta sa-l aiba si intii si pe urma, care din pintecele maicii sale s-a sfintit cu darul cel de Dumnezeu insuflat. Caci n-a inceput a vietui decit cinstind pe Dumnezeu cu buna cucernicie, nici n-a inceput a suge tita, facind minuni din pruncie, nici nu s-a deprins mai intii a minca, ci a posti. Caci dupa nasterea sa, fiind in baie, a stat trei ceasuri pe picioarele sale, singur de sine, nesprijinindu-l nimeni, dind prin aceasta stare, cinste Sfintei Treimi, Careia mai pe urma avea sa-i fie mare slujitor si intii-statator. Cind se apropia de pieptul maicii sale, se cunostea a fi facator de minuni, hranindu-se nu dupa obiceiul pruncilor celorlalti - pentru ca numai din tita cea dreapta sugea lapte - avind sa dobindeasca cu cei drept-credinciosi starea cea de-a dreapta. Apoi a inceput a fi si postitor ales, caci miercurea si vinerea numai o data sugea lapte din tita si atunci seara, dupa savirsirea obisnuitei rugaciuni crestinesti, de care lucru parintii lui se mirau foarte si se minunau si mai dinainte pricepeau ce fel de postitor va fi Nicolae mai pe urma. Acel obicei de a posti, deprinzindu-l Fericitul din scutece si l-a pazit in toata viata sa, pina la fericitul sau sfirsit, petrecind miercurea si vinerea in post. Deci crescind pruncul cu anii, crestea impreuna si cu intelegerea si cu obiceiurile cele bune, pe care le invata de la parintii sai cei buni; fiind ca o holda roditoare, care primeste in sine saminta invataturii celei bune, care odrasleste si aduce in toate zilele roade noi de fapte bune.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Sosind vremea de scoala, a fost dat la invatatura dumnezeiestii Scripturi, iar el cu agerimea cea fireasca a mintii si cu povatuirea Sfintului Duh, in putin timp, a ajuns la multa intelepciune. Apoi, atit de mult a sporit in invatatura cartii, pe cit era de trebuinta bunului cirmaci al corabiei lui Hristos si pastorului celui iscusit al oilor celor cuvintatoare. Deci, facindu-se desavirsit in cuvintul invataturii, s-a aratat desavirsit si in lucrul vietii; de la prietenii desarte si de la vorbe nefolositoare cu totul se abatea si a vorbi cu femeile sau a cauta cu ochii la fata femeiasca, foarte mult se ferea, caci fugind, se departa de petrecerea impreuna cu femeile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Avind adevarata intelepciune si minte curata, de-a pururea vedea pe Dumnezeu si totdeauna zabovea in sfintele biserici, dupa cum zice proorocul: Voit-am a fi lepadat in casa Dumnezeului meu. De multe ori, cite o zi intreaga si cite o noapte, petrecind in rugaciunile cele ginditoare de Dumnezeu si in citirea dumnezeistilor carti, invataintelegerea cea duhovniceasca si se imbogatea cu dumnezeiestile daruri ale Sfintului Duh, cu care se pregatea pe sine locas vrednic, precum este scris: Voi sinteti biserica lui Dumnezeu si Duhul lui Dumnezeu vietuieste in voi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci tinarul cel imbunatatit si curat, avind in sine Duhul lui Dumnezeu, se arata cu totul duhovnicesc, arzind cu duhul si slujind Domnului cu frica, incit nu se vedea la dinsul nici un fel de narav tineresc, ci numai obiceiurile omului batrin pentru care tuturor s-a facut minunat si slavit. Caci precum omul cel batrin, daca are obiceiul celor tineri, este luat in ris de toti, tot asa si tinarul, daca are naravul barbatului celui batrin, se cinsteste de toti cu mirare; pentru ca sint nepotrivite tineretile pentru batrinete, dar cinstite si frumoase sint batrinetile in tinerete.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Fericitul Nicolae avea un unchi episcop cu acelasi nume ca si dinsul. Unchiul sau, vazind pe nepot sporind in viata cu fapte bune si cu totul instrainindu-se de lume, a sfatuit pe parintii lui sa-l dea sa slujeasca lui Dumnezeu. Iar ei nu s-au lepadat a darui pe fiul lor Domnului, pe care ei l-au primit ca pe un dar de la dinsul. Pentru ca scrie in cartile cele vechi pentru dinsii, cum ca fiind neroditori si deznadajduindu-se de a mai avea copii, cu multe rugaciuni, cu lacrimi si cu multe milostenii au cerut de la Dumnezeu pe acest fiu; iar ei l-au dat in dar Celui ce l-a daruit pe dinsul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Primind episcopul pe "tinarul batrin", care avea intelepciunea ca o caruntete si viata cea mai curata, l-a suit pe treptele cele sfintite ale preotiei, iar cind s-a hirotonisit, episcopul intorcindu-se catre poporul care era in biserica si umplindu-se de Duhul Sfint, a proorocit zicind: "Iata, fratilor, vad un nou soare rasarind marginilor pamintului, aratindu-se catre cei intristati ca o milostiva mingiiere. O! fericita este turma care se va invrednici a avea pe acest pastor! Caci acesta va paste bine sufletele celor rataciti si la pasunea buneicredinte ii va aduce pe dinsii; apoi se va arata si ajutator fierbinte celor ce sint in nevoi". Aceasta proorocire s-a implinit mai pe urma, precum vom arata in istorisirea ce o vom face.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, primind Sfantul Nicolae asupra sa treapta preotiei, adauga osteneala la osteneala, petrecind in post si in neincetate rugaciuni, iar cu trupul sau cel muritor sirguindu-se a urma celor fara de trupuri. Astfel, vietuind intocmai ca ingerii, din zi in zi inflorea mai mult cu podoaba sa cea sufleteasca si se arata vrednic de cirmuirea Bisericii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">In acea vreme unchiul sau, episcopul Nicolae, vrind a se duce in Palestina ca sa se inchine acolo sfintelor locuri, a incredintat toata cirmuirea bisericii nepotului sau. Deci acesta, implinind locul aceluia, avea toata purtarea de grija pentru rinduiala bisericilor, ca si episcopul unchiul sau. In acea vreme, parintii fericitului, parasind aceasta viata vremelnica, s-au mutat la cea vesnica, iar Sfintul Nicolae, raminind mostenitorul averii lor, a impartit-o celor saraci. Pentru ca nu se uita la bogatia ce curge alaturea, nici se ingrijea pentru inmultirea ei; ci, lepadindu-se de toate poftele lumesti, se sirguia cu toata osirdia a se uni cu Dumnezeu, catre care graia: Catre Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu; invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu; catre Tine sint aruncat din pintecele maicii mele, Dumnezeul meu esti Tu. Deci mina lui era intinsa catre saraci, ca un riu cu apa multa ce curge cu indestulare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Pentru ca multele lui milostenii sa fie mai cu lesnire cunoscute, sa aratam una si anume: Era un barbat in cetatea aceea, dintre cei slaviti si bogati, care mai pe urma a ramas sarac si neslavit, caci viata veacului acestuia este nestatornica. Barbatul acela avea trei fete foarte frumoase si acum, fiind lipsit de toate cele de trebuinta, nu avea nici hrana, nici imbracaminte si cugeta sa-si dea fetele sale spre desfrinare, iar casa sa sa o faca casa necurata, pentru saracia lui cea mare, ca doar astfel sa aiba ceva de folos si sa cistige pentru el si fetele sale imbracaminte si hrana. Vai, in ce fel de ginduri necuvioase alunga pe om saracia cea mare! Deci batrinul acela fiind in astfel de cugete rele si gindul sau cel rau vrind acum a-l aduce cu ticalosie in fapt, Dumnezeu Care nu voieste a vedea in pierzare firea omeneasca, ci cu iubire de oameni, se pleaca spre nevoile noastre, a pus bunatate in inima placutului Sau, Sfintul Nicolae si l-a trimis spre ajutor catre barbatul care era sa piara cu sufletul, prin insuflare tainica, mingiind pe cel ce era in saracie si scapindu-l din caderea pacatului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, auzind Sfantul Nicolae de lipsa cea mare a barbatului aceluia si prin dumnezeiasca descoperire instiintindu-se de cugetarea lui cea rea, i-a parut foarte rau pentru dinsul si a cugetat ca astfel cu mina sa cea facatoare de bine, sa-l rapeasca impreuna cu fetele sale ca din foc de la saracie si de la pacat. Insa n-a vrut sa fie de fata cu barbatul acela, ca sa-i spuna despre facerea sa de bine, ci, in taina a cugetat sa-i dea aceluia milostenia sa cu indurare. Si aceasta vrea s-o faca pentru doua pricini: intii ca sa scape de slava omeneasca, pentru ca tinea seama de ce zicea Evanghelia: Luati aminte, sa nu faceti milostenia voastra inaintea oamenilor; si, al doilea, ca si pe barbatul acela, care odinioara era bogat iar acum ajunsese in mare saracie, sa nu-l rusineze, caci stia ca sint grele unele ca acestea, celor ce din bogatie si din slava cad in saracie, fiindca se rusineaza sufletele acelora, aducindu-le aminte de bogatia cea mai dinainte. Pentru aceasta, a gindit a face asa, dupa cuvintul lui Hristos: Sa nu stie stinga ta, ce face drepta ta. Caci atit de mult fugea de slava omeneasca, incit chiar de acela caruia ii facea bine se sirguia a se tainui pe sine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Asadar, luind o legatura mare de galbeni, a mers in miezul noptii la casa acelui barbat si, aruncind-o inauntru pe fereastra acelei case, degraba s-a intors la casa sa. Dimineata, sculindu-se barbatul si aflind legatura, a dezlegat-o si vazind galbenii s-a inspaimintat, caci socotea ca este vreo nalucire, temindu-se ca nu cumva aurul ce vedea sa fie vreo inselaciune, de vreme ce nu astepta de la nimeni si de nicaieri vreun facator de bine. Drept aceea, intorcind galbenii cu virful degetului, privea cu dinadinsul si cunoscind ca este adevarat, se veselea si se minuna, iar de bucurie, plingea cu lacrimi fierbinti si, cugetind mult in sine cine i-ar fi facut lui o asemenea facere de bine, nu se dumirea. Deci, socotind a fi purtarea de grija a lui Dumnezeu, ii multumea neincetat, dind lauda Domnului Celui ce se ingrijeste de toti. Apoi indata pe una din fetele sale, pe cea mai mare, a maritat-o dupa un barbat si i-a dat aurul cel primit din destul pentru zestrea ei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Despre aceasta instiintindu-se minunatul Nicolae, ca a facut dupa voia lui, barbatul acela, i-a parut bine. Si iarasi se arata gata a face aceeasi mila cu a doua fiica a batrinului, sirguindu-se a pazi si pe fecioara aceasta prin nunta legiuita de pacatul cel faradelege. Deci, pregati si alta legatura de galbeni, asemenea cu cealalta si, peste noapte, ferindu-se de toti, a aruncat-o pe aceeasi fereastra, in casa batinului aceluia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Dimineata, sculindu-se acel om sarac, a gasit iarasi aur, asemenea ca intiia oara. Apoi a inceput a se minuna si de acela si, cazind cu fata la pamint, cu lacrimi fierbinti multumea, zicind: "Dumnezeule, voitorul milei si chivernisitorul mintuirii noastre, care mai intii m-ai rascumparat cu Singele Tau si acum casa mea si pe fiicele mele izbavindu-ne prin aur din cursa celui rau, Insuti arata-mi pe cel ce slujeste voii Tale celei milostive si bunatatii Tale celei iubitoare de oameni. Arata-mi pe ingerul Tau cel pamintesc, pe cel ce ne pazeste pe noi de pierderea pacatului, ca sa stiu cine este unul ca acela, care ne scoate pe noi din saracia ce ne intristeaza si care ne izbaveste de gindurile cele rele, ca iata, dupa mila Ta, Doamne, cu indurarea cea facuta in taina, cu mina placutului al Tau, voi da si pe a doua fiica a mea cu nunta legiuita dupa barbat si asa voi scapa de cursele diavolului, care vrea prin cistig necurat sa-mi aduca mare pierdere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Apoi barbatul acela, rugindu-se Domnului si multumind bunatatii Lui, a facut nunta si fiicei sale de a doua, avind nadejde in Dumnezeu - caci neindoita nadejde si-a pus in El - cum ca va purta grija si pentru a treia fiica a lui si-i va da si acesteia sa aiba vietuitor iubit, dupa lege, trimitindu-i iarasi aur din destul, tot cu acea mina facatoare de bine. De aceea, nu dormea noaptea strajuind, ca sa poata simti pe facatorul de bine si sa se invredniceasca a vedea de unde ii aduce aurul acela. Si iata, nu dupa multa vreme, a sosit cel asteptat. Caci a venit si a treia oara placutul lui Hristos, Nicolae si, ajungind la locul cel obisnuit, tot asa a aruncat o legatura de galbeni pe aceeasi fereastra si indata s-a intors la casa sa. Tatal fecioarelor gasind aurul aruncat pe fereastra, a alergat indata cit putea in urma celui ce se intorcea la casa sa, pe care, ajungindu-l si cunoscindu-l cine este - caci sfintul nu era necunoscut pentru fapta lui cea buna si pentru neamul lui cel luminat -, a cazut la picioarele lui, sarutindu-le si numindu-l izbavitor, ajutator si mintuitor sufletelor, celor ce ajunsesera intru pierderea cea mai de pe urma. Apoi zise: "De nu m-ar fi ridicat pe mine Domnul cel mare intru mila, prin indurarile tale, de mult as fi pierit eu, ticalosul tata, impreuna cu fiicele mele, prin caderea in focul Sodomei, vai mie! Si iata, acum prin tine sintem mintuiti din amara cadere in pacat". Acestea si mai multe graia cu lacrimi catre sfint. Iar el abia l-a ridicat pe picioare si cu juramint a zis aceluia, ca in toata viata lui sa nu spuna nimanui ceea ce s-a facut. Apoi sfintul, spunind multe spre folosul omului aceluia l-a trimis la casa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Iata una din faptele cele multe ale milostivirii ale Sfintului Nicolae, ce s-a povestit aici, ca sa cunoasca oricine cit era de milostiv catre cei saraci. De s-ar fi povestit milele lui una cite una si cite indurari a aratat catre cei saraci, pe citi flaminzi a hranit, pe citi goi a imbracat si pe citi a rascumparat de la datornici, apoi nici vremea n-ar fi de ajuns a le povesti.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Dupa aceasta Cuviosul Parinte Nicolae a voit a se duce in Palestina, spre a vedea Sfintele Locuri si a se inchina acolo, unde a umblat trupeste Domnul nostru Iisus Hristos, cu prea curatele Sale picioare. Deci, plutind corabierii imprejurul Egiptului si nestiind ce avea sa li se intimple, Sfintul Nicolae, care era impreuna cu dinsii, vedea mai bine ca are sa fie intuneric, vifor si lovire de vinturi cumplite. Apoi le spuse ca, mai inainte a vazut pe vicleanul vrajmas intrind in corabie, vrind sa o scufunde impreuna cu oamenii. Dupa aceea a navalit asupra lor o furtuna mare, fara veste si ridicindu-se un nor, s-a facut vifor pe mare. Iar cei ce pluteau s-au temut foarte mult de groaza mortii si rugau pe Sfintul Nicolae sa le ajute si sa-i izbaveasca de nevoia cea fara de veste ce cazuse asupra lor zicind: "Sfinte al lui Dumnezeu, de nu ne vei ajuta cu rugaciunile tale catre Dumnezeu, indata ne vom cufunda in aceasta adincime si vom pieri". Iar el, zicindu-le sa indrazneasca si sa-si puna nadejdea in Dumnezeu si fara indoiala sa astepte grabnica izbavire, insusi a inceput cu sirguinta a se ruga catre Domnul. Si indata s-a linistit marea si toata groaza s-a prefacut in bucurie, iar ei, trecind necazul, s-au bucurat mult si au multumit lui Dumnezeu si placutului sau, Sfintului Nicolae si foarte mult se minunau de proorocirea furtunii si de scaparea nevoii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Tot atunci, unul din corabieri s-a suit in virful catargului, precum este obiceiul celor ce indrepteaza corabia, si, cind era sa coboare de acolo, a alunecat de sus si a cazut in mijlocul corabiei, zacind fara suflet. Iar Sfintul Nicolae, mai inainte de a-l chema in ajutor, l-a inviat cu rugaciunea pe acel om si, nu ca pe un mort, ci ca pe cel cuprins de somn, l-a sculat si l-a dat viu corabierilor. Apoi, ridicind toate pinzele si fiind vint cu buna sporire, au plutit in liniste si au sosit la limanul Alexandriei, unde placutul lui Dumnezeu, Sfintul Nicolae, a tamaduit pe multi bolnavi. Izgonind diavolii din oameni si pe multi necajiti mingiind, a pornit iarasi pe cale spre Palestina si ajungind la Sfinta Cetate a Ierusalimului, s-a suit la Golgota, unde Hristos Dumnezeu a lucrat mintuireaneamului omenesc, intinzindu-Si pe Cruce prea curatele Sale miini. Acolo a inaltat fierbinti rugaciuni din inima sa, care ardea de dragoste, dind multumire Mintuitorului nostru. Apoi, a inconjurat toate sfintele locuri, facind multe inchinaciuni pretudindeni. Iar cind era sa intre noaptea in sfinta biserica la rugaciune si usile erau inchise, s-au deschis singure, dind intrare aceluia, caruia, chiar portile ceresti ii erau deschise.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Zabovind in Ierusalim vreme indelungata, se pregatea a merge in pustie, dar, printr-un glas dumnezeiesc de sus, a fost sfatuit sa se intoarca in patria sa. Pentru ca Dumnezeu, Cel ce toate le rinduieste spre folosul sufletelor noastre, nu vrea sa fie ascunsa sub obrocul pustiei acea faclie, pe care o pregatise sa fie pusa in sfesnicul mitropoliei din Lichia. Deci, aflind o corabie, s-a tocmit cu corabierii sa-l duca in patria sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Acestia au gindit insa sa faca lucrul cu viclesug, adica sa indrepteze corabia lor in alta parte, nu spre Lichia. Dupa ce s-a asezat in corabie, plecind de la mal, Sfintul Nicolae a vazut ca corabia nu pluteste spre patria sa. Atunci degraba a cazut la picioarele corabierilor si-i ruga sa indrepteze calea spre Lichia, dar ei, nebagindu-l in seama, mergeau in partea unde gindeau ei, nestiind ca Dumnezeu nu va lasa pe placutul Sau sa fie in mihnire. Deci, suflind un vifor impotriva, a intors corabia in alta parte si degraba a dus-o in Lichia, iar pe corabieri ii ingrozea cu nevoia cea mai mare. Asa Sfintul Nicolae, cu puterea lui Dumnezeu fiind dus pe mare, a sosit in patria sa. El insa, fiind fara de rautate, n-a facut nici un rau acelor vrajmasi, nici s-a pornit spre minie si nici macar vreun cuvint aspru nu le-a zis, ci cu binecuvintare i-a liberat in partile lor. Iar el a mers in manastirea pe care o zidise mosul sau, episcopul Patarelor si o numise Sfintul Sion. Acolo, Sfintul Nicolae s-a aratat foarte iubit tuturor fratilor, care, cu mare dragoste, primindu-l ca pe ingerul lui Dumnezeu, se indulceau de cuvintele lui cele de Dumnezeu insuflate si se foloseau de viata lui, cea intocmai ca a ingerilor si urmau obiceiurile lui cele bune, cu care impodobise Dumnezeu pe credinciosul robul Sau.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Aflind Sfintul Nicolae in aceasta manastire viata linistita si loc mai lesnicios pentru gindurile sale catre Dumnezeu, ca un liman de liniste, nadajduia ca si cealalta vreme a vietii sale sa o petreaca acolo. Dar Dumnezeu ii arata calea, voind ca acea comoara bogata, a tuturor faptelor bune, cu care avea sa se imbogateasca toata lumea, sa nu fie ascunsa, ca intr-o tarina acoperita de pamint, intr-o manastire deosebita si intr-o camera mica inchisa; ci sa fie la vederea tuturor, ca prin acea comoara duhovniceasca, sa se faca negutatorie duhovniceasca, care pe multe suflete le va afla.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Astfel sfintul, stind odata la rugaciune, a auzit un glas de sus: "Nicolae, sa intri in nevointa poporului, daca doresti sa fii de Mine incununat". Acest glas auzindu-l, Nicolae s-a spaimintat si cugeta intru sine: Ce voieste glasul acela si ce cere Domnul de la dinsul? Si iarasi auzi glas, spunindu-i: "Nicolae, nu este aceasta holda pe care trebuie sa Mi-o aduci roada si pe care o astept de la tine; ci intoarce-te catre oameni, ca sa se preamareasca prin tine numele Meu". Atunci Sfintul Nicolae a cunoscut voia lui Dumnezeu, ca, lasind linistea, sa mearga sa slujeasca la mintuirea omenilor. Deci cugeta incotro se va duce: la patria sa, in cetatea Patara, la cunoscuti, sau in alta parte. Dar, temindu-se si fugind de slava omeneasca cea desarta, a gindit sa se duca in alta cetate, unde nu-l va cunoaste nimeni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">In acea latura a Lichiei este o cetate slavita, care se numeste Mira, mitropolia Lichiei. Deci, intr-acea cetate a venit Sfintul Nicolae, fiind condus de purtarea de grija a lui Dumnezeu, incit nimeni nu-l stia. Acolo traia ca unul din saraci, neavind unde sa-si plece capul. El nu se ducea decit in casa Domnului, avind liman numai pe Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">In acea vreme, s-a mutat la Dumnezeu arhiereul cetatii Mira, Ioan arhiepiscopul si mai intii sezator pe scaun in toata tara Lichiei. Atunci s-au adunat toti episcopii tarii aceleia, in Mira, ca sa aleaga un barbat vrednic pentru acel scaun. Deci, fiind acolo barbati cinstiti si cu buna intelegere, erau nedumeriti intre ei, pe care sa-l aleaga. Unii, fiind porniti din rivna dumnezeiasca, au zis ca lucrul acela nu este al alegerii omenesti, ci al rinduielii lui Dumnezeu. Deci se cuvine a se face rugaciune pentru aceasta, ca insusi Domnul sa arate cine este vrednic sa primeasca o treapta ca aceasta si sa fie pastor peste toata Lichia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Toti, ascultind acel sfat bun, au facut rugaciune cu sirguinta si cu post. Iar Domnul, facind voia celor ce se tem de El si ascultind rugaciunea lor, a descoperit bunavoirea Sa, unuia din episcopii aceia care era mai batrin, intr-acest chip; stind el la rugaciune, i s-a aratat un barbat luminat, poruncindu-i sa mearga de cu noapte si sa stea linga usile bisericii si sa ia seama cine va intra mai inainte decit toti in biserica, acela - zicea el - este indemnat de Duhul Meu si, luindu-l cu cinste, sa-l puneti arhiepiscop. Iar numele barbatului aceluia este Nicolae. Aceasta vedenie dumnezeiasca avind-o episcopul acela si auzind ceea ce i se poruncise in vedenie, a vestit celorlalti episcopi, iar aceia, auzind, s-au indemnat mai mult spre rugaciune, cu iubire de osteneala.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Atunci episcopul care a vazut descoperirea a stat la locul acela, unde i s-a poruncit in vedenie si astepta venirea barbatului dorit. Deci, cind a fost vremea Utreniei, Sfintul Nicolae, indemnat de Duh, a ajuns mai inainte decit toti la biserica, pentru ca avea obicei de se scula in miezul noptii la rugaciune si venea la inceputul cintarii Utreniei, mai intii decit toti la biserica. Intrind in pridvor, l-a luat episcopul care se invrednicise acelei vedenii si i-a zis: "Cum te cheama, fiule?" Dar el tacea. Acela il intreaba iarasi. Sfintul i-a raspuns cu blindete: "Nicolae ma cheama pe mine, stapine, robul sfintiei tale". Acel dumnezeiesc barbat, care a auzit acel glas blind, a priceput pe de o parte, dupa numele care i se spusese in vedenie, ca se numeste Nicolae; iar pe alta, prin smerenia lui, ca sfintul a raspuns cu blindete. Deci a cunoscut ca acela este cel pe care il binevoieste Dumnezeu a fi mitropolit al bisericii din Mira. Caci stia spre cine cauta Domnul, cum zice Scriptura: Pe cel blind si tacut si spre cel ce se cutremura de cuvintele Mele. Atunci s-a bucurat foarte, ca si cind a descoperit o comoara ascunsa si, indata, luindu-l de mina i-a zis: "Urmeza-ma, fiule". Deci l-a dus cu cinste la episcopi. Iar ei umplindu-se de multumire dumnezeiasca si de mingiiere duhovniceasca pentru aflarea barbatului celui de Dumnezeu aratat, l-au adus in mijlocul bisericii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Strabatind vestea aceasta pretutindeni, s-au adunat mai degraba decit pasarile, multime de oameni fara numar. Episcopul, care vazuse vedenia, a zis cu glas mare catre toti: "Primiti, fratilor, pe pastorul vostru, pe care vi l-a ales voua Duhul Sfint si caruia i-a incredintat desavirsit povatuirea sufletelor voastre; pe care nu alegerea omeneasca, ci judecata lui Dumnezeu l-a adus aici. Iata acum avem pe cel pe care l-am dorit si cautat, l-am aflat si l-am primit. Deci, prin acesta fiind bine povatuiti, nu vom cadea din nadejde, ca, astfel, sa stam bine inaintea lui Dumnezeu in ziua aratarii Lui si a descoperirii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Poporul dadea multumire lui Dumnezeu si se bucura, dar Sfintul Nicolae se lepada a primi acea treapta, nesuferind lauda omeneasca. Insa, fiind rugat de tot soborul cel sfintit si de cel mirenesc, chiar fara voia lui l-au ridicat pe scaunul arhieresc, caci printr-o vedenie dumnezeiasca a fost indemnat la aceasta, pe care a avut-o mai inainte de moartea arhiepiscopului. Despre aceasta vedenie Sfintul Metodie,patriarhul Constantinopolului, scria astfel: "Intr-o noapte, Sfintul Nicolae a vazut pe Mintuitorul nostru intru slava, stind aproape de dinsul si dindu-i Sfinta Evanghelie, care era impodobita cu aur si cu margaritare; iar de partea cealalta a vazut pe SfintaNascatoare de Dumnezeu, punind pe umerii lui omofor arhieresc". Dupa vedenia aceea trecind putine zile si raposind Ioan, arhiepiscopul Mirelor, Nicolae a fost ales arhiepiscop al acelei cetati.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">De acea vedenie aducindu-si aminte Sfintul Nicolae si vazind bunavoirea lui Dumnezeu, inca si rugaciunile soborului netrecindu-le cu vederea, a primit pastoria Lichiei. Iar sfintita adunare a episcopilor, impreuna cu clericii, savirsind toate cele ce se cuvin sfintirii sale, a facut praznic de bucurie, veselindu-se de pastorul lor, cel dat de Dumnezeu, de arhiereul lui Hristos, Nicolae. Astfel, Biserica lui Dumnezeu a primit pe faclia cea luminata, care n-a fost pusa la o parte, nici ascunsa sub obroc, ci stind la locul cel cuviincios, in sfesnicul arhieriei si al pastoriei, unde stralucea luminos, drept indreptind cuvintul adevarului si toate poruncile cele dreptcredincioase, sanatos cugetindu-le si invatindu-le.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Chiar de la inceputul pastoriei sale, placutul lui Dumnezeu graia in sine astfel: "O! Nicolae, pentru aceasta dregatorie si pentru acest loc, trebuie alte obiceiuri; deci de acum sa nu mai vietuiesti tie, ci altora". Apoi, vrind a invata pe oile sale faptele cele bune, nu-si mai ascundea viata sa cea cu fapte bune, ca mai inainte. Caci mai inainte, numai unul Dumnezeu ii stia viata, slujindu-I in taina. Iar dupa ce s-a facut arhiereu, era aratata tuturor vietuirea lui, nu pentru marire desarta, ci pentru folosul si inmultirea slavei lui Dumnezeu, incit s-au implinit cele scrise in Evanghelie: Asa salumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca vazind faptele voastre cele bune, sa preamareasca pe Tatal vostru, care este in ceruri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Sfintul Nicolae era oglinda turmei sale prin toate faptele cele bune si model credinciosilor, dupa cum zice Apostolul: "Cu cuvintul, cu viata, cu dragostea, cu credinta, cu duhul si cu curatia". Apoi era blind, fara de rautate si smerit cu duhul, ferindu-se de ingimfare. Hainele lui erau simple si hrana pustniceasca pe care o gusta totdeauna numai o data pe zi si aceea seara. Toata ziua, se indeletnicea cu lucrurile ce se cuveneau dregatoriei sale, ascultind nevoile celor ce veneau la dinsul, iar usile casei lui erau deschise tuturor, caci era bun catre toti si apropiat. Sarmanilor le era tata; saracilor, milostiv; mingiietor celor ce plingeau, ajutator celor napastuiti si tuturor mare facator de bine. Apoi, si-a cistigat spre ajutor in ostenelile sale cele pastoresti si pentru indreptarea Bisericii, pe doi sfetnici cu fapte bune si cu buna intelegere, cinstiti cu treapta preotiei, adica pe Pavel de la Rodos si pe Teodor Ascalonitul, barbati cunoscuti de toata Grecia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Astfel, bine pastea turma cea incredintata lui, a oilor lui Hristos cele cuvintatoare. Iar ochiul cel zavistnic al diavolului celui viclean, care niciodata nu inceteaza a ridica razboi asupra robilor lui Dumnezeu, nerabdind a vedea credinta cea buna inflorind in oameni, a ridicat prigoana asupra Bisericii lui Hristos, prin paginii imparati ai Romei, Dioclitian si Maximian. De la ei a iesit atunci porunca prin toata lumea, ca toti credinciosii sa se lepede de Hristos si sa se inchine idolilor; iar cei ce nu se vor supune, sa fie siliti, cu chinuri, prin temnite si cu munci grele, apoi, in sfirsit, cu moarte silnica sa fie pedepsiti. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Un asemenea vifor pustiitor degraba a ajuns si pina in cetatea Mira, dus fiind de doritorii paginatatii celei intunecate. Iar fericitul Nicolae, in cetatea aceea fiind capetenie a tuturor crestinilor, cu limba sloboda propovaduia credinta cea buna a lui Hristos si se arata gata a patimi pentru El. Pentru aceea a fost prins de muncitorii pagini si bagat in temnita, dimpreuna cu multi crestini. Petrecind aici multa vreme, a patimit multe rele, rabdind foame, sete si strimtorarea temnitei. Pe cei impreuna legati ii hranea cu cuvintul lui Dumnezeu si-i adapa cu apele cele dulci ale bunei credinte, sporind intr-insii credinta in Hristos Dumnezeu si punind picioarele acelora pe temelia cea nezdrobita. Apoi, intarindu-i intru marturisirea lui Hristos, ii indemna cu osirdie a patimi pentru adevar. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Dupa aceea, iarasi s-a daruit pace crestinilor si ca soarele dupa norii cei intunecati, asa a stralucit dreapta credinta sau ca o racoreala ce vine dupa furtuna. Caci, cautind Hristos cu dragoste de oameni asupra mostenirii Sale, a pierdut stapinirea paginilor, izgonind de la imparatie pe Dioclitian si Maximian; iar cu dinsii a izgonit pe cei ce slujeau paginatatii elinesti si a ridicat poporului sau corn de mintuire, prin aratarea Crucii marelui imparat Constantin, caruia i-a incredintat stapinirea Romei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Constantin, cunoscind pe Unul Dumnezeu si punindu-si nadejdea in El, a biruit pe toti potrivnicii sai cu puterea Sfintei Cruci si a pierdut nadejdea cea desarta, a celor ce imparatisera mai inainte, poruncind sa risipeasca capistile idolilor si sa zideascabiserici crestine; iar pe cei ce erau inchisi in temnite pentru Hristos, i-a liberat si cu mari laude i-a cinstit ca pe niste eroi; si toti marturisitorii lui Hristos s-au intors in patria lor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Atunci si cetatea Mirelor a primit iarasi pe pastorul sau, pe acest mare arhiereu Nicolae, mucenic cu voia si fara singe incununat. Acesta, avind darul lui Dumnezeu intr-insul, vindeca patimile si neputintele oamenilor, nu numai ale celor credinciosi, ci si ale celor necredinciosi. Deci, pentru darul cel mare al lui Dumnezeu care petrecea intr-insul, multora s-a facut slavit, minunat si foarte iubit; caci stralucea cu curatia inimii si era impodobit cu toate darurile lui Dumnezeu, slujind Domnului sau in cuviosie si dreptate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Pe atunci erau inca multe capisti idolesti, in care poporul pagin slujea cu dragoste diavoleasca si nu putin popor pierea din cetatea Mirelor. Dar dumnezeiescul arhiereu, aprinzindu-se cu rivna, a strabatut toate locurile acelea, risipind capistile idolesti, iar pe turma sa curatind-o de necuratiile diavolesti. Sfintul Nicolae, luptindu-se asupra duhurilor celor viclene, a venit si asupra capistei Artemidei, care fiind locas al idolilor, era mare si foarte impodobita. Pornirea sfintului era indreptata mai mult asupra idolilor decit asupra necuratei capisti, pe care a darimat-o pina la temelie, iar zidirea cea inalta a risipit-o pina la pamint; atunci duhurile cele viclene, neputind nicidecum rabda venirea sfintului, scoteau glasuri de plingere, strigind foarte tare, caci erau biruite si izgonite din locul lor, prin arma rugaciunilor nebiruitului ostas Nicolae, arhiereul lui Hristos. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Dupa aceasta, binecredinciosul imparat Constantin, vrind sa intareasca credinta in Hristos Dumnezeu, a poruncit sa se tina soborul a toata lumea in cetatea Niceii. Acolo adunindu-se Sfintii Parinti, au propovaduit luminat dreapta credinta, iar pe Arie, rau cugetatorul si semanatorul de neghina, impreuna cu eresul lui, l-a dat anatemei. Apoi pe Fiul lui Dumnezeu intocmai de o cinste si de o fiinta cu Tatal marturisindu-L, a dat pace dumnezeiestii si apostolestii Biserici. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Atunci si minunatul Nicolae fiind la sobor, unul din cei 318 Sfinti Parinti, cu mare vitejie a stat impotriva hulelor lui Arie si impreuna cu Sfintii Parinti a aratat dogmele credintei celei drepte si tuturor le-a facut cunoscut cu adeverinta. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Despre dinsul povesteste unul dintre istorici, ca, aprinzindu-se cu rivna dumnezeiasca ca al doilea Ilie, a indraznit in mijlocul soborului a rusina pe Arie, nu numai cu cuvintul, ci si cu fapta, lovindu-l pe Arie peste fata. De acest lucru, s-auintristat Sfintii Parinti si, pentru aceea a luat de la dinsul semnele cele arhieresti. Iar Domnul nostru Iisus Hristos si Preabinecuvintata lui Maica, privind din inaltime la nevointele Sfintului Nicolae, au binevoit spre fapta lui cea cu indrazneala si au laudat rivna lui cea dumnezeiasca. Aceeasi vedenie a avut si oarecare din Sfintii Parinti cei mai vrednici, precum insusi Sfintul Nicolae a vazut mai inainte de alegerea sa la arhierie, adica, stind de o parte a lui, Hristos Domnul cu Evanghelia, iar de alta parte Preacurata Fecioara Nascatoare de Dumnezeu cu omoforul, au dat inapoi cele luate de la dinsul, cunoscind din aceea ca a fost placuta lui Dumnezeu acea indrazneala a sfintului. Deci, parintii au tacut si ca pe un placut al lui Dumnezeu, foarte mult l-au cinstit. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Intorcindu-se Sfintul Nicolae de la sobor, a venit la turma sa aducind pace, binecuvintare si invatatura sanatoasa la toata multimea poporului, cu gura sa cea de miere izvoritoare. Apoi pe turma cea nesanatoasa si straina a taiat-o din radacina si pe ereticii cei impietriti si nesimtitori, care imbatrinisera in rautate, mustrindu-i, i-a izgonit de la turma lui Hristos, ca un lucrator de pamint intelept, care curata toate cele ce sint pe arie si in teasc, iar pe cele mai bune le alege, apoi pleava o scutura. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Astfel preainteleptul lucrator al ariei lui Hristos, Sfintul Nicolae, umplea cu roduri bune hambarul cel duhovnicesc, iar pleava viclesugului nalucitor si ereticesc o vintura si o lepada departe de griul Domnului. Pentru aceasta pricina Sfinta Biserica il numeste lopata care vintura invataturile lui Arie ca pleava. El era cu adevarat lumina lumii si sarea pamintului, de vreme ce viata lui era luminata si cuvintul lui dres cu sarea intelepciunii. Caci avea bunul pastor mare purtare de grija pentru turma sa in nevoile ce i se intimplau, nu numai cu pasunea cea duhovniceasca hranind-o pe dinsa, ci si de hrana cea trupeasca purta grija. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Alta data, intimplindu-se in tara Lichiei foamete mare si cetatea Mirelor lipsindu-se de tot felul de hrana, iar poporul fiind in mare lipsa, arhiereul lui Dumnezeu, milostivindu-se spre poporul cel sarac care pierea de foame, s-a aratat noaptea in somn unui negutator din Italia, care umpluse o corabie cu griu, vrind sa mearga cu ea in alta tara si dindu-i trei galbeni arvuna, i-a poruncit sa mearga in cetatea Mira si acolo sa-si vinda griul cu pret. Desteptindu-se negutatorul din somn si aflind in mina sa trei galbeni, s-a inspaimintat, minunindu-se de un vis ca acela. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Pentru minunea aceea nu s-a aratat negutatorul neascultator, spre a face ceea ce i s-a poruncit. Ci, s-a pogorit in cetatea Mira si a vindut griul celor ce erau intr-insa, netainuind aratarea Sfintului Nicolae, ce i s-a facut lui in somn. Iar cetatenii, aflind mingiiere in acea foamete si auzind cele istorisite, au dat slava si multumire lui Dumnezeu si fericeau pe marele arhiereu Nicolae, pe hranitorul lor cel minunat. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> In vremea aceea, s-a facut o tulburare in Frigia cea mare, de care auzind imparatul Constantin a trimis trei voievozi impreuna cu ostasii cei ce erau sub dinsii sa linisteasca acea tulburare. Iar numele voievozilor sint acestea: Nepotian, Ursul si Erpilion. Acestia, cu multa sirguinta, plecind din Constantinopol au venit in oarecare liman al eparhiei Lichiei, care se numeste malul Andrian, unde era o cetate. Si de vreme ce nu le da mina sa mearga, pentru ca marea era involburata, asteptau la limanul acela linistirea marii. Atunci, unul din ostasi iesind din corabie ca sa cumpere cele de trebuinta, lua cele straine cu sila, precum este obiceiul ostasilor. Adeseori facind acestea, faceau paguba celor ce vietuiau acolo. Pentru aceasta pricina s-a facut gilceava si tulburare, ba si razboi era sa se faca din amindoua partile, la locul ce se numea Placomata. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Instiintindu-se de aceasta, Sfintul Nicolae nu s-a lenevit a merge singur catre tarmul acela si in cetate, ca sa potoleasca cearta dintre dinsii. Apoi, indata, toata cetatea si voievozii, auzind de venirea sfintului, i-au iesit in intimpinare si s-au inchinat lui. Sfintul a intrebat pe voievozi de unde sint si unde merg? Ei au zis ca sint trimisi de imparat in Frigia sa potoleasca tulburarea ce s-a facut acolo. Sfintul i-a sfatuit sa dea invatatura ostasilor lor ca sa nu faca suparare poporului. Apoi, luind pe voievozi in cetate, i-a ospatat cu dragoste. Iar ei, certind pe ostasi, au potolit tulburarea si s-au invrednicit de binecuvintarea sfintului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Facindu-se aceasta, au venit oarecari cetateni din Mira, care, plingind cu lacrimi si cazind la picioarele sfintului, cereau ajutor pentru niste oameni osinditi fara de vina. Ei spuneau cu mihnire, ca, nefiind sfintul acolo, a venit Eustatie ighemonul si, umplindu-si miinile cu bani de la oarecari oameni rai, a osindit la moarte pe trei barbati din cetatea lor, care n-au gresit nimic, "de care lucru toata cetatea se mihneste si plinge, asteptind intoarcerea ta, stapine; ca de ai fi fost tu acasa, n-ar fi indraznit ighemonul a face o judecata asa nedreapta". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Arhiereul lui Dumnezeu, auzind unele ca acestea, s-a mihnit cu sufletul si, luind impreuna cu dinsul pe voievozi, indata a plecat. Ajungind la locul ce se numeste Leu, au intilnit pe niste oameni venind si i-au intrebat daca stiu ceva de acei trei barbati care sint osinditi la moarte. Ei au zis catre dinsul: "I-am lasat in cimpul lui Castor si al lui Polux, fiind adusi acolo ca sa-i taie". Atunci sfintul s-a indreptat in graba la locul acela, sirguindu-se a ajunge mai inainte de uciderea cea nevinovata a acelora. Ajungind la locul acela, a vazut popor mult stind acolo si pe cei trei barbati osinditi, avind miinile legate si fetele acoperite si plecate la pamint si cu grumazii goi, asteptind desavirsita taiere. Atunci a vazut pe gealat scotind sabia spre a-i ucide, aratindu-se tulburat si cu chip salbatic, pentru care motiv acea priveliste era tuturor infricosata si de plingere. Atunci, arhiereul lui Hristos, tulburindu-se in suflet, a intrat cu indrazneala prin popor si, apucind sabia din mina gealatului, a aruncat-o la pamint, netemindu-se de nimic, iar pe barbati i-a dezlegat din legaturi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Toate acestea le facea sfintul cu mare indrazneala si nu era nimeni care sa-l opreasca; caci cuvintul lui era cu stapinire si lucrul sau cu putere dumnezeiasca, fiind mare inaintea lui Dumnezeu si a tot poporul. Acei trei barbati, izbaviti de moarte, vazindu-se intorsi din ghearele mortii catre viata, plingeau de bucurie cu lacrimi fierbinti si strigau cu multumire toti cei ce se adunasera acolo. Apoi a venit si ighemonul Eustatie, iar placutul lui Dumnezeu l-a trecut cu vederea si, cind se apropia de el, ii intorcea fata, iar cind cadea la picioarele lui, nu-l primea. Zicea sfintul ca-l va spune la imparat si va ruga pe Dumnezeu spre a-l pedepsi; apoi, cu desavirsite munci il ingrozea foarte, ca pe unul care nu-si ocirmuieste cu dreptate stapinirea. Iar el, fiind mustrat de constiinta si infricosat de ingrozirea sfintului, cu lacrimi cerea mila si se ruga din tot sufletul, caindu-se pentru nedreptatea sa, cautind sa se impace cu marele parinte Nicolae. Vina o arunca asupra lui Simonit si a lui Eudoxie, cei mai de frunte ai cetatii, dar minciuna nu putea sa se tainuiasca, pentru ca sfintul stia cu dinadinsul ca, fiind mituit cu aur, a osindit la moarte pe cei nevinovati si tot poporul dadea mare multumire Sfintului parinte Nicolae. Abia fiind imblinzit placutul lui Hristos, a iertat pe ighemon, fiindca acum singur, cu smerenie si cu multe lacrimi, marturisea greseala sa si nu mai arunca pe altcineva. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Voievozii cei mai sus pomeniti, impreuna cu cei ce venisera cu dinsii, vazind toate cele ce s-au petrecut, s-au minunat de rivna si de bunatatea marelui arhiereu al lui Dumnezeu. Apoi, invrednicindu-se de sfintele lui rugaciuni si, primind binecuvintarea sa ca pe un dar, s-au dus in Frigia ca sa implineasca porunca imparatului. Deci, mergind acolo, au alinat tulburarea ce era si savirsind toate cele poruncite lor de imparatul, s-au intors cu bucurie in Vizantia si au avut cinste si multa lauda de la imparat si de la toti dregatorii. De atunci, pentru slava lor cea mare, petreceau in palat, unde au si fost invredniciti a fi in sfatul imparatesc. Dar ochii cei zavistnici si vicleni ai oamenilor rai, neputind a-i vedea intr-o marire ca aceea, s-au pornit spre rautate si vrajmasie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> De aceea, impletind cei rai sfat viclean, s-au apropiat de Avlavie, eparhul cetatii, urzind cumplite clevetiri asupra barbatilor acestora si zicind: "N-au sfatuit bine voievozii, nici nu va fi bun sfirsitul sfatului lor, ca ei incep lucruri noi, care acum au intrat in urechile noastre si mestesugesc cele viclene asupra imparatului". Astfel, clevetind asupra lor, multime de aur au dat eparhului si au dus acea clevetire si in urechile imparatului. Auzind, imparatul indata a poruncit, ca, fara alta intrebare, sa-i arunce in temnita pe cei trei voievozi, ca sa nu fuga pe ascuns si sa savirseasca sfatul lor cel rau. Deci voievozii erau in legaturi si in temnita, nestiind pentru ce sint aruncati acolo, ca nu se stiau a fi vinovati cu nimic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Trecind putina vreme, clevetitorii s-au temut ca nu cumva sa se vadeasca clevetirea lor cea mincinoasa si sa iasa la iveala rautatea lor, incit sa se intoarca asupra lor toata nevoia. Pentru aceea, cu multe rugaciuni s-au apropiat de eparh, sfatuindu-l sa nu lase mai multa vreme in viata pe acei barbati, ci degraba sa faca judecata de moarte, dupa hotarirea cea dintii. Iar eparhul, care se indulcise cu iubirea de aur, auzind acestea a pus sfirsit fagaduintei. Deci, indata s-a dus la imparat cu fata mihnita si cu chip posomorit, ca un vestitor de rau, vrind a se arata ca se ingrijeste mult pentru viata imparatului si cu credinta se sirguieste pentru dinsul. Apoi a inceput, in felurite chipuri, a-l insela cu cuvinte viclene si mestesugite, pornindu-l spre minie asupra celor nevinovati si zicind: "Nici unul din cei ce stau in temnita nu vor a se pocai, imparate, ci, petrecind in cel dintii gind rau, nu inceteaza a cugeta viclesug si a gindi asupra ta cu rautate. Deci, porunceste mai iute sa-i omoare, ca nu cumva apucind ei inainte, sa savirseasca rautatea pe care au pornit-o asupra ta, astfel vor ajunge la sfirsit scopurile lor cele rele". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Cu aceste cuvinte fiind tulburat imparatul, a osindit la moarte pe cei nevinovati; dar fiind seara, s-a aminat uciderea lor pina a doua zi dimineata. Instiintindu-se despre aceasta, strajerul temnitei si plingind mult pentru o napasta ca aceea, pusa asupra acelor nevinovati, a venit la voievozi, zicind: "Mai bine ar fi fost de mine sa nu va fi cunoscut pe voi, nici sa ma fi indulcit de dragoste si cu vorbe la masa, caci mai cu inlesnire as fi rabdat acum despartirea de voi si mai putina jale mi-ar fi pricinuit napasta ce a venit asupra voastra. Apoi n-ar fi venit o mihnire ca aceasta asupra sufletului meu, pentru ca miine dimineata, vai mie! ne vom desparti unul de altul cu amar si de acum nu voi mai vedea prea iubitele voastre fete, nici va voi mai auzi vorbind, caci s-a poruncit sa va omoare. Deci sa rinduiti daca vreti ceva, pentru averea voastra, ca acum este vremea, ca sa nu apuce moartea vointa voastra". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Zicind acestea cu tinguire, iar ei stiindu-se nevinovati fata de imparat si deci nevrednici de moarte, si-au rupt hainele si cumplit isi smulgeau parul, zicind: "Ce vrajmasi au pizmuit asupra vietii noastre si pentru ce sa murim noi ca niste tilhari? Ca n-am facut nimic vrednic de moarte". Atunci chemau pe ai lor pe nume, pe rude si pe cunoscuti si puneau martor pe Dumnezeu ca nimic rau n-au facut si plingeau amar. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Unul dintr-insii, cu numele de Nepotian, si-a adus aminte de Sfintul Nicolae, care, stind in Mira inaintea celor trei barbati, li s-a facut lor ajutator preaslavit si preabun aparator, izbavindu-i pe aceia de moarte. Despre aceasta zicind, unul catre altul se rugau: "Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbavit pe cei trei barbati de moartea cea nedreapta, cauta acum si asupra noastra ca nu avem alt ajutor intre oameni; pentru ca iata ne-a cuprins mare nevoie si nu are cine sa ne izbaveasca din aceasta napasta. Iata si glasul nostru a amortit, mai inainte de iesirea sufletului si limba noastra se usuca, aprinzindu-se de focul inimii, iar acum nici rugaciuni nu mai putem sa-Ti aducem. Degraba sa ne intimpine indurarile Tale, Doamne, si ne scoate pe noi din miinile celor ce vor sufletele noastre, ca iata miine de dimineata vor sa ne omoare; sirguieste spre ajutorul nostru si ne izbaveste pe noi, cei nevinovati de moarte". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Dumnezeu, auzind rugaciunile celor ce se temeau de El si, ca un tata miluind pe fii, le-a trimis spre ajutor pe sfintul si placutul Sau, pe marele arhiereu Nicolae. Caci in acea noapte, dormind imparatul, i s-a aratat in vis arhiereul lui Hristos, zicind asa: "Scoala-te iute si elibereaza pe cei trei voievozi, care sint tinuti in temnita, pentru ca fara de vina sint clevetiti si cu nedreptate patimesc". Si, spunind tot adevarul, i-a zis: "De nu ma vei asculta si de nu-i vei elibera pe dinsii, apoi voi ridica asupra ta razboi precum a fost in Frigia si rau vei patimi". Mirindu-se imparatul de indrazneala Sfintului Nicolae, se gindea cum a indraznit noaptea fara de vreme a intra inauntrul palatului sau si i-a zis: "Cine esti tu care indraznesti a aduce o ingrozire ca aceasta asupra stapinirii noastre?". El i-a raspuns: "Nicolae imi este numele si sint arhiereul mitropoliei Mirelor". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Imparatul s-a tulburat de acea vedenie si, sculindu-se, se gindea ce este aceasta? Asemenea si lui Avlavie, eparhul, intr-acea noapte, dormind el, i s-a aratat in vis sfintul si tot acelasi lucru i-a spus pentru acei barbati. Desteptindu-se, Avlavie s-a temut si se ingrozea in mintea sa de ceea ce vazuse. Apoi a venit oarecine de la imparat spunindu-i ce a vazut si acesta in vis. Iar el degraba mergind la imparat i-a spus vedenia si ceea ce i s-a aratat lui si se minunara amindoi de acea vedenie preaslavita, care deopotriva li s-a facut la amindoi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Indata a poruncit imparatul sa aduca inaintea sa pe voievozii din temnita si a zis catre dinsii: "Ce vrajitorii ati facut de ati trimis asupra noastra asemenea vedenii? Caci aratindu-se un barbat ne-a ingrozit foarte rau, laudindu-se ca degraba va aduce razboi", iar ei nestiind nimic se intrebau unul pe altul, de stie vreunul ceva - ca nici unul nu stia nimic - si cu ochii umiliti au cautat unul spre altul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Vazind imparatul una ca aceasta, s-a schimbat in blindete si a zis catre dinsii: "Netemindu-va de rau, spuneti adevarul". Iar ei cu ochii plini de lacrimi si foarte mult tulburindu-se, au zis: "Noi, imparate, vrajitorii nu stim, nici am planuit ceva rau asupra stapinirii tale, nici am gindit ceva, martor ne este noua ochiul cel a toate vazator al Domnului. Iar de nu va fi asa si vei afla viclesug intru noi, apoi sa nu faci cu noi nici o mila; si nu numai cu noi acesti trei, ci chiar pe neamul nostru sa nu-l cruti. Noi ne-aminvatat de la parintii nostri a cinsti pe imparat si, mai virtos decit toate, a avea credinta catre dinsul. Drept aceea, acum cu credinta am pazit viata ta, iar cele incredintate noua, precum s-a cazut dregatoriei noastre, bine le-am cirmuit, slujind cu osirdie poruncii tale; caci tulburarea cea din Frigia am potolit-o si razboiul cel planuit de vrajmasi l-am risipit, aratind prin aceasta vitejia noastra cu fapta inaintea ta, precum vor spune cei ce stiu bine. Iar stapinia ta mai inainte ne-ai daruit cinste, iar acum cu asprime te-ai inarmat asupra noastra, fiind cumplit judecati si cu groaza asteptam a patimi. Asadar, precum ni se pare noua, o, imparate, osirdia noastra catre tine a fost pricinuitoare noua de mari munci, caci in loc de slava si de cinstea pe care am nadajduit-o, frica mortii si osindirea ne-a cuprins pe noi". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Umilindu-se imparatul de aceste cuvinte, se caia de batjocura adusa barbatilor acelora; fiindca se cutremura de judecata lui Dumnezeu si se rusina de porfira cea imparateasca; caci cel ce se nevoieste a pune altora legi, vede insusi ca face judecati fara de lege. Deci, intr-acel ceas a cautat mai cu mila asupra lor si a inceput a vorbi catre ei cu blindete. Iar ei, uitindu-se cu umilinta catre imparat, indata au vazut chipul Sfintului Nicolae sezind impreuna cu imparatul si facindu-le milostivire si iertare. Aceasta insa nimeni nu o vedea, fara numai cei trei voievozi. Atunci, luind ei indrazneala au zis cu glas tare: "Dumnezeule al lui Nicolae, care ai izbavit odinioara pe cei trei barbati in Mira de la moartea cea nedreapta, scoate-ne si pe noi, robii tai, din aceasta nevoie, ce ne sta asupra". Iar imparatul, luind cuvint, a zis: "Cine este Nicolae si pe care barbati a izbavit? Spuneti-mi cu de-amanuntul aceasta". Iar Nepotian i-a povestit toate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Atunci imparatul, cunoscind pe Sfintul Nicolae ca este mare placut al lui Dumnezeu si minunindu-se de indrazneala si de rivna lui pentru cei napastuiti, a liberat pe voievozii aceia, zicindu-le: "Nu eu va daruiesc viata, ci marele slujitor al lui Dumnezeu, Nicolae, pe care voi l-ati chemat spre ajutor. Deci sa mergeti la dinsul si sa-i dati multumire, apoi spuneti-i lui din partea mea: "Iata am facut cele poruncite de tine; deci nu te minia asupra mea, placutule al lui Hristos!". Acestea zicind, le-a incredintat o Evanghelie ferecata cu aur, o cadelnita de aur, impodobita cu pietre scumpe si doua sfesnice, poruncindu-le sa le dea bisericii din Mira. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Astfel, cei trei voievozi dobindind preaslavita mintuire, indata au pornit pe cale si cu bucurie au venit la sfint, pe care cu veselie l-au vazut. Apoi mare multumire i-au dat, ca unuia care le-a facut o bunatate ca aceea si cintau, zicind: Doamne, Doamne, cine este asemenea Tie Cel ce izbavesti pe saracul din mina celor mai tari decit dinsul?" Apoi, nici pe cei saraci nu i-au lasat nemiluiti, ci si pe aceia i-au indestulat din averile lor, iar dupa aceea, cu buna sporire s-au intors la ale lor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Acestea sint lucrurile lui Dumnezeu, care maresc pe placutul Sau. De aceea, ca o pasare ducindu-se vestea despre dinsul pretutindeni, a strabatut luciul marilor si toata lumea, incit nici un loc nu ramasese, unde sa nu fi fost auzite minunile cele mari ale slavitului arhiereu Nicolae, dupa darul cel dat lui de la Atotputernicul Dumnezeu. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Odata niste corabieri plutind de la Egipt spre partile Liciei, li s-a intimplat o furtuna mare, incit si pinzele au fost aruncate jos, iar corabia era sa se sfarme de tulburarea valurilor celor mari. Atunci toti se speriara de moarte. Iar cind si-au adus aminte de marele arhiereu Nicolae - pe care niciodata nu-l vazusera, decit numai auzisera de dinsul, ca este grabnic ajutator celor ce-l cheama intru nevoi -, s-au indreptat cu rugaciunile catre dinsul si l-au chemat in ajutor. Iar sfintul, indata s-a aratat lor si a intrat in corabie, zicind: "Iata, m-ati chemat si am venit ca sa va ajut; deci nu va temeti". Apucind cirma, se vedea cum cirmuieste corabia. Apoi a certat vintul si marea, precum si Domnul nostru odinioara Care a zis: Cel ce crede in Mine si lucrurile care le fac Eu, acela le va face. Astfel, credinciosul rob al Domnului poruncea marii si vintului si acelea ii erau ascultatoare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Dupa aceea corabierii, purtati de vint lin, au sosit in cetatea Mira si, iesind din corabie, au mers in cetate, vrind sa-l vada pe cel ce i-a izbavit din nevoi. Vazindu-l mergind la biserica, au cunoscut pe facatorul lor de bine si, alergind, au cazut la picioarele lui, dindu-i multumire. Iar Minunatul Nicolae, nu numai din nevoia cea trupeasca si de moarte i-a izbavit pe aceia, ci si pentru mintuirea sufletelor lor a avut purtare de grija; caci, fiind mai inainte-vazator a vazut intr-insii cu ochii cei duhovnicesti gindul pacatului, care departeaza pe om de Dumnezeu si-l abate de la poruncile lui. De aceea a zis catre dinsii: "Cunosteti-va pe voi, rogu-va, o, fiilor, cunoasteti-va inimile voastre si gindurile vi le indreptati spre buna placere de Dumnezeu, pentru ca, desi ne tainuim si ne socotim a fi buni de catre ceilalti oameni, dar de Dumnezeu nimic nu se poate tainui. De aceea sirguiti-va cu toata osirdia a pazi sfintenia cea sufleteasca si curatenia cea trupeasca, caci sinteti biserica a lui Dumnezeu, precum graieste dumnezeiescul Apostol Pavel: De va strica cineva casa lui Dumnezeu, pe acela strica-l-va Dumnezeu. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Astfel, mustrind pe barbatii aceia cu cuvinte folositoare de suflet, i-a eliberat cu pace, caci fericitul avea obiceiul de mustrare, ca un tata iubitor de fii, iar fata lui era ca a ingerului lui Dumnezeu, stralucind cu darul cel dumnezeiesc. Din fata lui iesea o raza preastralucita, ca si din a lui Moise si vederea lui aducea mult folos celor ce priveau spre dinsul; caci daca cineva ar fi fost ingreuiat cu orice fel de patima sau cu intristare sufleteasca, numai daca ar fi privit spre sfintul, indata afla indestulata mingiiere intristarii sale. Sau de vorbea cineva cu dinsul, mult sporea intru cele bune. Asa ca nu numai cei credinciosi, daca se intimpla a auzi ceva din limba cea dulce si izvoritoare de miere, ci si cei necredinciosi se umileau si se povatuiau spre mintuire, lepadind rautatea necredintei cea din tinerete si primind in inima cuvintul cel drept al adevarului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Marele placut al lui Dumnezeu a vietuit ani destui, stralucind in mijlocul cetatii Mirelor cu dumnezeiestile podoabe, dupa cum zice dumnezeiasca Scriptura: "Ca un luceafar de dimineata prin mijlocul norilor, ca luna plina de zilele sale si ca soarele ce straluceste asupra Bisericii Dumnezeului Celui prea inalt, ca un crin linga izvoarele apelor si ca niste mir de mult pret, bine mirosind tuturor". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> In adinci batrinete, fiind plin de zile bune, si-a dat datoria cea de obste a firii omenesti, bolind putin cu trupul, apoi si-a savirsit bine viata sa vremelnica. Deci a fost petrecut cu bucurie si cu psalmi la viata cea neimbatrinita si fericita, insotindu-l sfintii ingeri si intimpinindu-l cetele sfintilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Linga cinstitul lui trup adunindu-se episcopi de prin toate cetatile, in multime fara numar, l-au pus cu cinste in biserica cea soborniceasca a mitropoliei Mirelor, in ziua a sasea a lunii decembrie. Apoi se savirsira multe minuni de catre sfintele moasteale placutului lui Dumnezeu. Pentru ca a izvorit mir cu buna mireasma din moastele lui, cu care, ungindu-se cei bolnavi, dobindeau sanatate. Din aceasta pricina, de la marginile pamintului alerga lumea la mormintul lui, cautind tamaduirea bolilor si nu se lipseau de ceea ce cautau, caci toate neputintele se vindecau cu acel sfint mir, nu numai cele trupesti, ci si cele sufletesti, iar duhurile cele viclene se ingrozeau, nu numai in viata, ci si dupa moartea sa le biruia pe acelea, cum si acum le biruieste. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Odata, niste barbati tematori de Dumnezeu, de la gura riului ce se numeste Tanais, auzind de moastele cele izvoritoare de mir si vindecatoare ale arhiereului lui Hristos, Nicolae, care se afla in Mira, cetatea Lichiei, s-au sfatuit sa mearga pe mare, acolo, pentru inchinaciune. Umplind corabia cu griu, voiau sa pluteasca. Dar vicleanul diavol, care era salasluit mai inainte in capistea Artemidei si pe care il izgonise de acolo Sfintul Nicolae, risipind capistea, simtind ca vrea sa plece corabia catre marele parinte, miniindu-se pentru risipirea capistei cum si pentru izgonirea sa de acolo, se sirguia cu toata puterea sa se razbune asupra sfintului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Astfel, diavolul s-a gindit sa faca impiedicare barbatilor acelora din calea pe care o planuisera si sa-i lipseasca de sfintenie, facindu-le piedici dorintei lor. Deci s-a prefacut in chip de femeie si se facea ca poarta un vas plin cu untdelemn, apoi a zis catre barbatii aceia: "As fi vrut sa duc aceasta la mormintul sfintului, dar foarte mult ma tem pe mare, ca nu este cu putinta unei femei neputincioase ca mine si bolnava cu stomacul, a indrazni sa calatoreasca pe atita noian. Pentru aceea, rogu-va pe voi ca, luind vasul acesta, sa-l duceti la mormint si sa turnati untdelemn in candela sfintului". Zicind diavolul acestea, a dat vasul in miinile acelor iubitori de Dumnezeu. Nu se stia insa cu ce fel de vraji era amestecat acel untdelemn, ca sa vatame si sa prapadeasca pe cei din corabie. Dar aceia, nestiind lucrarea vicleanului, au ascultat cererea lui si au luat vasul cu untdelemn diavolesc si, pornind de la mal, in ziua aceea au plutit bine. Insa a doua zi a inceput a sufla vintul dinspre miazanoapte si a face plutirea cu anevoie; deci, multe zile primejduindu-se de valuri, se gindeau sa se intoarca inapoi. Intorcind corabia, li s-a aratat Sfintul Nicolae, plutind intr-o barca mai mica si le zise: "Unde mergeti, barbatilor? Pentru ce ati lasat calea ce va sta inainte si va intoarceti? In mina voastra este a potoli viforul si a face corabiei calea usoara, caci este diavoleasca acea rea maiestrie care va impiedica in calatoria voastra. Ca nu o femeie v-a dat vasul, ci insusi diavolul; deci aruncati-l in mare si indata veti avea calea cu buna sporire". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Auzind acestea, barbatii aceia au luat vasul si l-au aruncat in adincul marii. Si facind aceasta, indata a iesit de acolo fum negru si para de foc, care a umplut vazduhul de miros greu, iar marea se desfacu si fierbind apa din adinc, clocotea. Iar picaturile apei erau ca niste scintei de foc, incit foarte mult s-au temut cei ce erau in corabie si de frica tipau. Dar ajutorul care se aratase lor, poruncind sa indrazneasca si sa nu se teama, a alinat marea; apoi pe calatori, izbavindu-i de frica, i-a facut a pluti fara primejdie spre Licia. Atunci, indata, venind o racoreala cu buna mireasma, a suflat asupra lor si s-au bucurat; apoi au plutit cu bine pina la cetatea cea dorita. Acolo, inchinindu-se moastelor celor izvoritoare de mir ale grabnicului ajutator si aparator, multumeau Atotputernicului Dumnezeu. Apoi, inaltind rugaciuni marelui parinte, s-au intors in tara lor, povestind tuturor, cu lacrimi de bucurie, ceea ce li se intimplase pe cale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Multe, mari si preaslavite minuni a facut Sfintul Nicolae, acest mare placut al lui Dumnezeu, pe uscat si pe mare, ajutind celor ce erau in primejdii, izbavind de inecare si scotindu-i din adincul marii la uscat; rapindu-i din robie si aducindu-i la casele lor; izbavind din legaturi si din temnite, aparind de taierea de sabie si scapind de la moarte, apoi multora le-a dat tamaduiri: orbilor, vedere; schiopilor, umblare; surzilor, auz; mutilor, grai. Pe multi, din cei ce patimeau in saracia cea mai mare, i-a imbogatit, iar celor flaminzi le-a dat hrana. Si la toata nevoia, s-a aratat gata ajutator, aparator cald, grabnic folositor si sprijinitor; iar acum, deasemenea, ajuta pe cei ce-l cheama si din primejdii ii izbaveste. Ale carui minuni precum este cu neputinta a le numara, tot asa cu anevoie este a le descrie. Pe acest mare facator de minuni il stie Rasaritul si Apusul, si toti crestinii cunoasc nenumaratele lui minuni. Deci, sa se slaveasca printr-insul Dumnezeu Cel Unul in Treime laudat: Tatal, Fiul si Duhul Sfint, Caruia se cuvine lauda in veci. Amin.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"><b>Una din minunile Sfantului Nicolae: cum a izbavit de la innec un dreptcredincios.</b></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Un om oarecare din Constantinopol, cu frica de Dumnezeu si credincios in Hristos, care iubea pe Sfantul acesta si era iubit si el de dansul, vrand oarecand sa faca o calatorie in alta tara, grabindu-l treaba ce avea, s-a dus la biserica Sfantului de si-a facut rugaciunea dupa obicei si, luandu-si ziua buna de la rude si de la prieteni, a intrat in corabie. Iar cand a fost la 9 ceasuri din noapte, s-au sculat corabierii sa intoarca si sa intinda panzele, incepand alt vant. Deci, intru acea vreme, s-a sculat si acest smerit om sa mearga dupa apa si, avand toti de lucru cu intinsul panzelor, s-a intamplat ca s-a impiedicat si a cazut in mare. Si, fiind intuneric si vantul pornind corabia inainte, n-au putut corabierii sa-l ajute cu nimic, ci plangeau de amara moarte a acelui om. Iar el, cazand in mare, cum era imbracat, si aflandu-se acum in largul marii, a zis: "Sfinte Nicolae, ajuta-mi!" Si, strigand catva timp acest cuvant, o, minune!, s-a aflat omul in mijlocul casei sale, parandu-i-se ca este in adancul marii. Iar vecinii, auzindu-i glasul, s-au sculat, la fel si cei din casa, aprinsera lumina si, strangandu-se si vecinii de afara, l-au vazut cu totii stand in mijlocul casei si strigand; si apa de mare curgea din hainele lui. Deci, incremenind au ramas muti de groaza, iar el a zis: "O, fratilor, ce este aceasta ce vad?" Ca stiu bine ca ieri, la noua ceasuri, cand mi-am luat ziua buna de la voi, de la toti, intrand in corabie, am purces la drum, ca avand vant bun, am mers catva timp, iar cand a fost la a doua si a treia straja din noapte, adica la noua ceasuri, m-am dus pentru apa si m-am impiedicat de corabieri si am cazut in mare. Si chemam pe Sfantul Nicolae intru ajutor, iar acum nu stiu unde ma aflu, ci spuneti-mi voi ca eu mi-am iesit din fire si sunt uimit." Iar aceia, luand seama la cuvintele lui si vazand apa marii, care curgea de pe dansul, strigau: "Doamne, miluieste!" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, dezbracandu-se si luandu-si alte haine, s-a dus la biserica Sfantului Nicolae. Si acolo a petrecut cealalta parte de noapte, cazand cu lacrimi si cu rugaciuni, la icoana Sfantului. Si, venind vremea Utreniei si strangandu-se poporul, s-a facut cunoscut la toti minunea si s-au uimit toti si s-au minunat de acele dulci aromate ce le adusese acel om, spre multa multamita, Sfantul Nicolae, vazand si biserica plina de lumanari aprinse, slavind pe Dumnezeu si laudand pe Sfantul, vestindu-se aceasta mare si peste fire minune prin tot Constantinopolul. Si a ajuns si la urechile imparatului celui de atunci si ale Patriarhului, care, facand sfat, au zis sa cheme pe acel om. Si, mergand el si istorisind inaintea multora cele pentru dansul, toti au strigat: "Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale." Si asa, facand Litii si Privegheri la care se strangea mult popor, mergea el la biserica Sfantului, slavind si binecuvantand pe Dumnezeu si dand multumita credincioasei Sale slugi, Sfantului Nicolae.
</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"><b>
Minunea Sfantului Parintelui nostru Nicolae, pentru Vasile, fiul lui Agricola. </b></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Nu socotesc cu dreptate nici cu vrednicie sa tac si sa nu graiesc acest cuvant, despre o alta minune a Sfantului si Cuviosului Parintelui nostru Nicolae. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Era un om oarecare, anume Agricola, cu bunatati si evlavie vietuind si avand un fiu, unul nascut, anume Vasile si care traia in tara Antiohiei, aproape fiind de saracini. Ci, cu darul lui Dumnezeu fiind impodobit, era imbelsugat si cu avutie multa. Si avea credinta multa spre Sfantul Parinte Nicolae. Pentru aceasta, in toti anii, la pomenireaSfantului petrecea ziua aceea cu praznuire si punea mese pentru saraci si pentru vecini, prieteni si altii. Insa era o biserica zidita in numele Sfantului Nicolae, departe fiind de cetate ca la cinci stadii, si acolo, in tot anul, se adunau noroadele lapomenirea Sfantului Nicolae. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Iara intr-un an, la slavita lui pomenire, mult popor venind la praznic in sfanta lui biserica, atunci si binecredinciosul acela isi trimise pe fiul sau Vasile cu slugile sale, si zise lui: "Mergi, fiule, la biserica Sfantului Nicolae si sa faci dupa obicei, precum te-ai invatat de la noi in anii trecuti, adica la cantarea de seara, cu frica stand, sa iei aminte, asisderea la Utrenia toata si la dumnezeiasca Liturghie; dupa aceea sa te intorci in casa noastra la masa, iar eu si maica ta vom randui cele ce sunt de trebuinta saracilor:" Deci, Vasile, acestea auzindu-le de la tatal sau, s-a dus cu bucurie. Iar cand a fost in vremea cantarii Utreniei, iata, fara de veste, au navalit saracinii si, inconjurand biserica, au robit tot poporul, asemenea si pe Vasile, fiul lui Agricola, si l-au dus in insula Creta si l-au dat pe el lui Amira, dregatorul, ca era foarte frumos. Si i-a poruncit lui domnul saracinilor sa se afla pururea inaintea fetei lui, iar pe altii i-a vandut, ba pe unii si in temnita i-a inchis. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Parintii lui Vasile, auzind aceasta, spre plangere si tanguire s-au intors. Si asa, ca doi ani petrecand, pomenirea Sfantului nu o mai faceau, ci se topeau de necaz si cu lacrimi se tanguiau, zicand: 'Fiule al nostru preaiubite, cum nu te mai vedem pe tine acum, impreuna cu cei de varsta ta, ca sa te cuprindem cu mainile si cu buzele sa te sarutam. Mai bine ne-ar fi fost noua de te vedeam zacand in boala sau sa ti se fi intamplat tie moarte; inima noastra nu s-ar fi rupt ca acum." Deci unele ca acestea graind ei, au auzit vecinii lor si toate rudeniile si s-au adunat toti, spre mangaierea necazului si a tanguirii lor. Si le ziceau lor: "Pentru ce va aratati, ca niste neincercati in necazuri? Au nu cunoasteti voi pe minunatul Nicolae, cat de multe minuni face pe uscat si pe mare? Inca si de sabie si de robie si de toate mortile cele nedrepte pe multi izbaveste." Si alte multe le graiau lor spre risipirea intristarii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, Agricola, auzind acestea, de la vecinii sai, si mangaindu-se putin din necazul sau, sculandu-se, a mers la femeia sa si i-a zis ei: "Oare, avem noi vreun folos din tot plansul acesta mult? Ci, iata, al treilea an avem de cand ne aflam in aceasta intristare si am uitat de pomenirea Sfantului Nicolae si n-am iesit la praznicul lui. Acum, dar, asculta-ma pe mine; sa luam lumanari si undelemn si tamaie si sa mergem la Sfantul si sa ne rugam lui cu credinta, ca sa luam de la dansul mangaiere pentru Vasile, fiul nostru, si cu mare nadejde ne vom intoarce. Ca poate sa ne dea noua in maini pe fiul nostru, sau cu totul ne va adeveri noua de este el viu sau mort." Deci, acestea auzindu-le femeia lui, i-a zis: "Bine zici, stapane, sa facem precum voiesti, de vreme ce si praznicul Sfantului Nicolae a sosit." Si, asa sfatuindu-se, s-au sculat si cu bucurie au mers la biserica Sfantului Nicolae. Si au facut dupa obiceiul praznuitorilor, apoii s-au intors la casa lor si, chemand la cina pe rudele lor si pe toti vecinii cei de aproape, au pus masa si au inceput a manca si a bea intru slava lui Dumnezeu, pomenind minunile Sfantului Parinte Nicolae. Iar cand era in vremea cinei lor si sedeau la masa, au inceput cainii a latra cu mare pornire. Si a zis Agricola slugilor sale: "Mergeti si vedeti la ce navalesc cainii, poate o fiara este, sau altceva", iar slugile, iesind afara, n-au vazut nimic. Insa cainii mai mult se repezeau, latrand. Deci, Agricola a luat lumina si a mers ca sa vada cu ceilalti si au vazut un om, in mijlocul curtii stand, in haine turcesti, si s-au speriat, ca nu se pricepeau ce putea sa fie. Iar dupa ce Agricola, a venit aproape de dansul, a vazut un tanar voinic, stand si tinand in mana un pahar plin de vin. Si cauta Agricola la dansul, nimic zicand, si cu frica si cu bucurie era cuprins. Apoi, abia a putut grai in spaima mare: "O, fiul meu, Vasile, iata acum te vad cu adevarat; oare tu esti, fiul meu, sau o naluca mi se arata mie, prin tine?" Iar tanarul Vasile degraba a raspuns: "Eu sunt tata, fiul tau, pe care saracinii l-au robit si in Creta l-au dus." Acesta auzind, Agricola, tatal sau, imbratisandu-l, il saruta pe el si zicea: "Spune-mi mie fiule, cum ai scapat din mainile saracinilor, celor fara Dumnezeu, sau cine te-a ajutat, spune-mi toate mie, tatalui tau." Iar tanarul a zis catre el: "Nimic tata, nimic din toate acestea, de care ma intrebi, nu stiu. Numai aceasta stiu, ca eu acum stam inaintea dregatorului saracinilor. Ca dupa ce m-au robit pe mine si m-au dus in Creta, saracinii m-au dat lui Amira, mai marele lor. Si dintru acea vreme, Amira dregatorul m-a pus pe mine ca sa dreg vin si sa-i tin paharul, stand inaintea fetei lui, precum ma vezi pe mine tata, acum. Si, iata, nu stiu cine, cineva puternic m-a rapit asa cum ma aflam, cu paharul acesta pe care inca il tin in mana, si ca un vant m-a adus si m-a pus aicea; si am vazut pe Sfantul Nicolae, care m-a asezat pe mine la locul acesta." </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, Agricola auzind aceasta, de bucurie, s-a umilit pentru aceasta mare minune si, luandu-l de mana, l-a dat maicii sale. Iar ea, vazand pe fiul ei, plangea de bucurie si, multe cuvinte graind si cu mainile cuprinzandu-l, il saruta zicand: "Acum te vad pe tine, Vasile, iubitul meu fiu. Acum pe tine, pe care nu mai nadajduiam sa te vad, in mainile mele te tin. Acum, din nou, pe tine, te am mangaiere sufletului meu si toate mahnirile mele se dezleaga." Acestea si alte multe cuvinte de mangaiere graia catre dansul. Si, auzind vestea aceasta, oamenii cei ce locuiau imprejurul locului aceluia s-au adunat degraba la veselia acestei minuni negraite. Inca si cinstit praznic au facut Sfantului si Marelui Parintelui nostru Nicolae, slavind pe Preasfanta Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin. </span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"><b>Alta minune a Sfantului Nicolae, care a izbavit o corabie de inecare, pe cand era inca in viata. </b></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Oarecand, niste corabieri din Egipt calatoreau spre tara Ciliciei. Deci, cand li s-a intamplat lor sa strabata noianul marii lui Adrian, atunci a cazut peste ei o furtuna mare si niste valuri cumplite, cat si panzele li s-au rupt si toata corabia, de sila valurilor mari, s-a zdruncinat si acum toti desnadajduiau de a lor mantuire. Iar de vreme ce se instiintasera ei de slava marelui Arhiereu Nicolae, cel din Mira Lichiei, ca este grabnic ajutator, mai presus de nadejde, toti s-au intors la rugaciune catre dansul. Si in furtuna fiind, pe acela il chemau si numai de la dansul asteptau scapare. Iar Sfantul deloc zabovind, indata a venit in corabie si l-au vazut aceia cu ochii lor si le-a zis: "Iata, m-ati chemati si am venit voua in ajutor." Si asa le-a poruncit lor sa indrazneasca si, luand carma, se arata ca indrepteaza corabia. Iar, dupa aceea, a certat marea si a potolit primejdia cumplitelor valuri si era ca Insusi Domnul, Care a zis: "Cel ce crede in Mine va face si el lucrarile pe care le fac Eu." (Ioan 14,12). Deci, dupa aceea, purtati de vant lin, au sosit la liman. Si toti, din corabie iesind, indata s-au dus ca sa afle pe acela ce i-a mantuit pe ei din primejdie. Si, instiintandu-se ca el a intrat in biserica, au mers dupa dansul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Iar Sfantul se ferea de dansii si sta printre altii. Insa ei, dupa ce l-au vazut pe el, macar ca niciodata nu-l cunoscusera mai inainte, ci numai de la aratarea cea de pe mare, il stiau, alergand, au cazut la picioarele lui. Si isi pornira limba lor spre cuvinte de lauda si multumire pentru izbavirea din cele ce patimisera. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Dar minunatul Nicolae ii izbavi pe ei nu numai de primejdiile trupesti, ci se arata cu vrednicie si duhovniceasca ingrijire fata de dansii. De vreme ce, prooroc fiind cu dar duhovnicesc, si stiind ca ei cazusera in spurcaciunea desfranarii, care instraineaza pe oameni departe de Dumnezeu si de poruncile Lui, a zis catre dansii: "Cunoasteti-va pe voi, o fiilor, rogu-ma voua, cunoasteti-va si inimile voastre, si miscarile si gandurile mintii voastre si indreptati-le spre buna placere a lui Dumnezeu, ca chiar daca ne vom tainui fata de oameni si vom parea ca suntem buni de Dumnezeu nicidecum nu pot sa se ascunda faptele noastre. Pentru aceasta, sarguiti-va cu toata osardia sa va paziti sfintenia sufleteasca si curatia trupeasca, biserica santeti a lui Dumnezeu, precum zice Pavel, dumnezeiescul Apostol: "Nu stiti, oare, ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi" (I Cor.3,16-17). Deci, asa ivatandu-i Sfantul pe oamenii aceia, prin cuvinte folositoare de suflet, i-a slobozit pe ei la casele lor, cu pace; pentru ca era in obiceiul fericitului sa dojeneasca, asa ca un tata iubitor de fii. Iar vederea chipului sau era ca a unui inger al lui Dumnezeu, stralucind cu darul dumnezeiesc. Ca ieseau din chipul lui oarecare raze prea luminoase si mai mult decat fata lui Moise stralucea fata lui. Si din vederea lui, daca cineva ar fi fost ingreunat de vreo patima sau necaz sufletesc, unul ca acesta, numai cautand la dansul, isi afla din destul mangaiere in necazul sau. Ori, daca cineva vorbea cu dansul, multa sporire spre bine indata aceluia i se facea. Pana si cei din necredinciosi, de se intampla cineva sa auda un cuvant din izbavitoarea lui gura, apoi si unii ca acestia se hraneau cu dulceata cuvintelor lui si, lepadand ratacirea ce din tinerete crescuse intre dansii, primeau in inima cuvantul cel adevarat si drept. </span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"><b>Minunea Sfantului Nicolae cu un covor. </b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Auzim pe Sfantul Duh graind prin Proorocul David: "Precum doreste cerbul izvoarelor apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule." Cu adevarat in acelasi chip doreste si sufletul credinciosului crestin auzirea cuvintelor lui Dumnezeu si cele ce se lucreaza prin Sfintii Sai. Deci, iata si alta minune a Sfantului Nicolae: Era un oarecare, nu numele Nicolae, in cetatea numita Constantinopol, hranindu-se din osteneala mainilor lui si era credincios lui Dumnezeu si avea randuiala lui sa nu treaca ziua Sfantului Nicolae fara de pomenire. Si aceasta, cu neobosire o facea el, ca auzea in Sfintele Scripturi graind: "Cinsteste pe Domnul prin toate ale tale osteneli!" Si avea aceasta in mintea sa totdeauna. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;"> Si a ajuns la adanci batranete, dar si la saracie, nemaiputand lucra. Deci, apropiindu-se ziua Sfantului Nicolae, gandea intru sine ce va face. Si a zis batranul catre sotia sa: "Femeie, iata, a sosit la noi ziua cea iubita a Arhiereului lui Hristos, Nicolae; deci ce vom face, ca fiind lipsiti, nu avem cele de trebuinta pentru aceasta zi sfanta?" Iar acea credincioasa femeie a raspuns barbatului ei: "Stii, domnul meu, ca, iata, ne-au ajuns batranetile si astazi sau maine va veni sfarsitul; deci, sa nu-ti abati mintea ta de la dragostea cea spre Domnul si catre Sfantul Nicolae." Si, aceasta zicand, i-a aratat lui un covor si a zis: "Ia-l pe acesta si, mergand, vinde-l si te du de cumpara toate cele de trebuinta la pomenirea Sfantului Nicolae. Ca alta nimic nu avem si nu-l vom lasa mostenire copiilor pe care nu-i avem". Auzind aceasta, credinciosul batran a laudat foarte pe Dumnezeu si, luand covorul, a iesit. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Si, mergand el prim mijlocul ulitii, unde este stalpul Sfantului si marelui Constantin, si trecand de biserica Sfantului Platon, l-a intampinat pe el cineva, cu chipul ca un oarecare batran cinstit, care i-a zis: Prietene, unde te duci?" I-a raspuns cel ce ducea covorul: "Am trebuinta sa ma duc pana la targul de vanzari". Si i-a zis cinstitul batran: "Buna este socotinta ta, prietene, dar, spune-mi, cu cat voiesti sa dai pe covorul tau? Pentru ca eu voiesc sa cumpar un covor ca acesta". A zis batranul: "Cand l-am luat intai, am dat pe el opt galbeni, iar acum, cat imi vei da, atata voi primi". Si a grait cinstitul acela catre batran: "Au, lua-vei sase galbeni?" Si a zis batranul: "Daca imi vei da, voi lua cu bucurie!" Deci, indata, punand mana in buzunarul sau si scotand galbenii, Sfantul Nicolae, ca el era, i-a dat sase galbeni mari in mainile batranului, zicandu-i: "Primeste, prietene, acesti galbeni si da-mi covorul". Apoi a luat batranul galbenii cu bucurie, pentru ca nu facea covorul atata. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, luand Sfantul Nicolae covorul din mana batranului, s-a dus de la el. Si, cand s-au despartit unul de altul, ziceau cei de pe ulita care vedeau pe batran: "Oare, naluciri vezi, batranule, ca vorbesti de unul singur?" Pentru ce ei pe batran il vedeau si glasul lui il auzeau, dar pe Sfantul nicidecum; nici glasul nu-i auzeau, nici pe el nu-l vedeau, fara numai pe batran. Iar Sfantul Nicolae a mers indata la casa batranului, ducand covorul la femeia acestuia si zicandu-i: "Fiindca barbatul tau imi este prieten de demult, intalnindu-ma cu el, m-a rugat, zicand: "Fii bun si du acest covor la femeia mea, ca eu, zicea el, am alta treaba. Deci, iata covorul, pazeste-l pe el". Si, aceasta zicand, s-a facut nevazut. Si femeia, luand covorul, de frica, vazand in fata ei pe un asa barbat cinstit si cu lumina stralucind, nici n-a indraznit sa intrebe: "Tu cine esti?" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">S-a aprins insa de manie asupra barbatului sau si, socotind ca el a uitat sfatuirea ce o facuse cu dansa si dragostea pentru Sfantul, a zis: "Vai mie, patimasa ce sunt, ca m-am insotit cu acest barbat calcator de lege si plin de minciuni". Si altele asemenea acestora zicand, nici nu vrea sa se uite la covorul ei, aprinsa fiind de dragoste pentru Sfantul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, barbatul ei, nestiind cele petrecute, a cumparat cele de trebuinta de ziua Sfantului Nicolae si se intorcea la casa sa, bucurandu-se pentru intamplarea cu vinderea covorului si ca si-a implinit dorinta sa. Si, ajungand el la casa lui, femeia sa vazandu-l, s-a aprins de manie asupra lui, si-l ocara cu cuvinte grele si zicea: "Sa te duci de la mine, din ziua aceasta, tu care ai mintit Sfantului Nicolae. Ca nu-i mincinos Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce a zis: "Nimeni care pune mana pe plug si se uita indarat nu este potrivit pentru imparatia lui Dumnezeu". (Luca 9,62). Acestea si altele asemenea zicandu-le, a adus covorul inaintea barbatului sau si i-a zis: Ia-ti covorul, dar pe mine nu ma vei mai avea, ca ai mintit Sfantului".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Acestea auzindu-le si vazand covorul sau, batranul, se minuna si nu se pricepea ce sa raspunda femeii sale; si stand el, indelung, a inteles a fi o minune facuta de Sfantul Nicolae. Deci, a suspinat dintru adancul inimii sale si, umplandu-se de bucurie, a ridicat mainile sale spre cer, zicand: "Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, Cel ce faci minuni prin minunatul Tau Sfant Nicolae." Si a zis batranul catre sotia sa: "Femeie, asa te jur, in frica lui Dumnezeu, sa-mi spui mie, cine ti-a adus tie acest covor, barbat sau femeie, batran sau tanar?" Si a raspuns femeia: "Un om luminat, in chipul unui cinstit batran, cu stralucitoare haine a venit, purtand covorul acesta al nostru si zicand catre mine: "Femeie, barbatul tau imi este prieten; pentru aceasta, intalnindu-ma, m-a rugat ca sa aduc la tine acest covor; deci pazeste-l. Iar eu, luandu-l, nu indrazneam a-l intreba pe el: Tu cine esti?" </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Deci, auzind acestea de la femeia sa si aratand femeii sale aurul cel ramas si cele cumparate, bucate si vin, prescuri si lumanari spre trebuinta zilei Sfantului, a zis batranul: "Viu este Domnul, ca cel ce a cumparat covorul de la mine, acela este cuadevarat Sfantul Nicolae, ca el a adus covorul, iarasi, la casa noastra, pentru noi, saracii si smeritii robii sai. Ca si cei ce ma vedeau pe mine vorbind cu el imi ziceau: "Au vreo nalucire vezi?, vazandu-ma ei numai pe mine unul, iar pe dansul nicidecum". Si indata au strigat ca dintr-o gura amandoi, multumind lui Dumnezeu si laudand pe marele Arhiereu Nicolae, ajutatorul cel grabnic al tuturor celor din nevoi, care-l cheama pe el cu credinta. Si, umplandu-se de bucurie au alergat la biserica Sfantului Nicolae si, tuturor celor ce s-au intamplat acolo, le-au istorisit minunea. Si toti care auzeau proslaveau pe Dumnezeu si pe Sfantul Nicolae, cel ce face asemenea minuni cu robii sai. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Ci tu, Parinte cinstite, Sfinte Nicolae, nu uita pe robii tai, care fac cu credinta pomenirea Sfintiei tale, ca, prin facerile tale de bine, sa proslavim pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Amin. </span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-12896817923810389802013-10-03T09:10:00.002+03:002020-12-08T23:17:41.898+02:00Viaţa şi Sfîntului Sfinţitului Mucenic Ciprian şi a Sfintei Muceniţe Iustina fecioara *<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3terDObuUlSn4tcAdEDOmrTVugfc6E7ppgjTeCJq5KLQjdXSgBVLJsgst_-PAWfDokOrHZIi_ODgznXT3vwfDBOKl45hv1DbNJ8q5bhpU_5O7g-xBqiCHwjUknsj0hkCgm1-VlS29pzg/s241/060.Sf.Ciprian.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" height="200" data-original-height="241" data-original-width="184" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3terDObuUlSn4tcAdEDOmrTVugfc6E7ppgjTeCJq5KLQjdXSgBVLJsgst_-PAWfDokOrHZIi_ODgznXT3vwfDBOKl45hv1DbNJ8q5bhpU_5O7g-xBqiCHwjUknsj0hkCgm1-VlS29pzg/s200/060.Sf.Ciprian.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Pe vremea împărăţiei lui Deciu, era în Antiohia Siriei un filozof şi vrăjitor vestit, anume Ciprian, de neam din Cartagina, născut dim părinţi necredincioşi, care a fost dat în copilăria sa spre slujba păgînescului şi necuratului lor zeu, Apolon. În anul al şaptelea al vîrstei sale îl încredinţară la vrăjitori spre învăţătura meşteşugului vrăjitoriei şi a drăceştii înţelepciuni. Iar după zece ani de la naşterea sa a fost trimis de părinţi spre săvîrşirea jertfei în muntele Olimpului, pe care păgînii îl numeau locuinţă dumnezeiască, căci acolo se afla nenumărată mulţime de idoli întru care mulţi diavoli locuiau.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Ciprian a învăţat în acel munte înalt mult meşteşug diavolesc, căci ştia felurite năluciri drăceşti; se deprinsese a schimba văzduhul, a porni vîntul, a slobozi tunete şi ploi, a tulbura valurile mării, a face stricăciune în răsaduri, grădini şi cîmpii, a aduce vătămări şi răni asupra oamenilor şi se învăţase la înţelepciunea cea pierzătoare şi prea rea lucrare diavolească. Şi a văzut acolo nenumărate pîlcuri drăceşti împreună cu stăpînul întunericului, împrejurul căruia unii săltau, alţii slujeau, alţii chiuiau, lăudînd pe stăpînul său, iar alţii erau trimişi în toată lumea spre înşelarea popoarelor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
A văzut acolo pe toţi zeii şi zeiţele păgîne şi felurite năluciri şi vedenii, la care se învăţa cîte patruzeci de zile în post; că mînca după apusul soarelui nu pîine, nici altă hrană, ci numai ghindă de stejar. Cînd era de cincisprezece ani avea ca dascăli şapte slujitori mari care slujeau la cele şapte planete. De la acei jerfitori a învăţat multe taine diavoleşti. Apoi s-a dus în cetatea Agra, unde, slujind cîtva timp zeiţei Ira, a învăţat multe meşteşuguri de la slujitorul care era acolo. Şi a petrecut şi în Tauropoli slujind zeiţei Artemis. De acolo s-a dus la Lachedemonia şi a deprins să facă fel de fel de vrăji şi năluciri, ca aceea ca morţii din morminte să grăiască.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Avînd douăzeci de ani, a mers în Egipt, în cetatea Memfis, la capii răutăţilor şi multe farmece şi vrăjitorii învăţa. La treizeci de ani a mers la caldei şi acolo a învăţat să citească în stele. Si în Antiohia a mers, fiind atunci desăvîrşit în toată răutatea: vrăjitor şi fermecător, pierzător de suflete, mare prieten şi credincioasă slugă a stăpînitorului iadului, cu care singur faţă în faţă a vorbit şi de cinste mare de la dînsul s-a învrednicit. De acest lucru singur a mărturisit, zicînd: "Să mă credeţi pe mine că singur pe diavol l-am văzut, pentru că prin jertfe l-am rugat şi l-am sărutat şi am grăit cu dînsul şi cu aceia care sînt la dînsul mai mari şi m-au iubit şi mi-au lăudat înţelegerea mea şi înaintea tuturor a zis: "Iată noul Amvrie, grabnic spre ascultarea noastră, vremelnic de împărtăşania noastră". Şi mi-au făgăduit că au să mă pună boier, după ieşirea mea din trup şi cît timp eu am să petrec pe pămînt, în toate au să-mi ajute şi mi-au dat spre slujirea mea un grup de diavoli. Iar cînd ieşeam de la dînsul a strigat către mine: "Îmbărbătează-te, nevoitorule Cipriane" şi, sculîndu-se, m-a petrecut, încît şi toţi mai marii diavolilor s-au mirat. De aceea toţi boierii lor pe mine mă ascultau, văzînd cinstea ce mi se făcea de către dînsul. Era chipul lui ca o floare de iarbă şi capul îi era încununat cu o coroană prefăcută, nu adevărată, ci nălucire de aur şi pietre luminoase, care lumina chipul acela şi hainele lui erau minunate. Iar cînd se întorcea încoace sau încolo se cutremura tot locul acela şi mulţi stăteau lîngă scaunul lui cu fel de fel de rînduieli ale duhurilor răutăţii, întru mare supunere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Eu cu totul pe mine mă dădusem atunci, supunîndu-mă la toată porunca lui". Aceasta despre sine singur a spus-o Ciprian după întoarcerea sa la Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Este arătat ce fel de om era: prieten al diavolilor, ale căror lucruri, toate, le făcea supărînd pe oameni şi înşelîndu-i. În Antiohia a petrecut multă vreme şi a adus pe mulţi oameni spre toată necurata fărădelege, pe mulţi i-a ucis cu otrăvurile şi cu farmecele, pe copii şi pe copile spre jertfa diavolilor îi înjunghia şi pe mulţi i-a învăţat la vrăjile sale rele: pe unii îi învăţa să zboare prin văzduh, pe alţii să plutească cu luntrea prin nori, pe alţii i-a făcut să umble pe ape. De toţi păgînii era cinstit şi slăvit ca un mare jertfitor şi preaînţelept slujitor al necuraţilor lor zei şi mulţi alergau la dînsul pentru nevoile lor, pentru că îi ajuta cu puterea diavolească de care era plin; unora le ajuta la desfrînare, altora la mînie, la vrajbă şi la izbîndirea răutăţilor, iar altora în zavistie le ajuta. Acum era cu totul în fundul iadului şi în gurile diavoleşti, fiu al gheenei, părtaş al celor diavoleşti şi al pierzării celei veşnice. Iar Domnul, Cel ce nu voieşte moartea păcătosului, pentru negrăita Sa bunătate şi pentru milostivirea cea nebiruită de păcatele omeneşti, a vrut ca pe acest om să-l caute şi pe cel afundat în adîncul iadului din prăpastie să-l scoată şi să-l mîntuiască, spre arătarea milostivirii Sale, tuturor oamenilor, căci nu este păcat să biruiască iubirea Lui de oameni. Şi l-a mîntuit pe Ciprian din pierzarea lui în acest chip:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
În acea vreme era în Antiohia o fecioară cu numele de Iustina, care s-a născut din părinţi păgîni. Tatăl ei se numea Edesie şi era slujitor idolesc, iar maica sa se numea Cleodonia. Fecioara Iustina cînd a ajuns la vîrsta desăvîrşită, şezînd în casa sa la fereastră, a auzit din întîmplare un cuvînt de mîntuire din gura unui diacon care trecea pe acolo, care se numea Prailie şi care grăia pentru întruparea Domnului nostru Iisus Hristos "că S-a născut din curata Fecioară Maria şi, multe minuni făcînd, a voit a pătimi pentru mîntuirea noastră şi a înviat din morţi şi S-a înălţat la ceruri şi a stat de-a dreapta Tatălui şi împărăţeşte în veci".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Această propoveduire a diaconului a căzut pe pămînt bun în inima Iustinei, căci degrabă a început a aduce rod şi a dezrădăcina din ea toţi spinii necredinţei. Iustina voia ca mai mult şi mai desăvîrşit să înveţe de la acel diacon, însă nu îndrăznea să-l caute pe el, împiedicînd-o feciorelnica ruşine. Însă mergea adeseori, în taină, la biserica lui Hristos, ascultînd cuvintele lui Dumnezeu; şi lucrînd în inima ei Duhul Sfînt, a crezut în Hristos. Şi în scurtă vreme şi pe maica ei a făcut-o să creadă şi după aceea şi pe bătrînul ei tată l-a adus la credinţă; el, văzînd înţelegerea fiicei sale şi auzind cuvintele ei cele înţelepte, socotea în sine că idolii, fiind făcuţi de mîini omeneşti, cum pot să fie ei dumnezei, neavînd nici suflet, nici suflare? Şi o vedenie minunată a văzut el noaptea în vis, prin dumnezeiască arătare: adică o tabără mare de îngeri purtători de lumină, iar în mijlocul lor era Mîntuitorul lumii, Iisus Hristos, şi L-a auzit pe El grăindu-i: "Veniţi la Mine şi vă voi da vouă cerească împărăţie". Apoi, deşteptîndu-se din somn, Edesie îndată a mers cu femeia şi cu fiica sa la episcopul creştinesc pe care îl chema Optat, rugîndu-l pe el să-i înveţe credinţa lui Hristos şi să le dea lor Sfîntul Botez şi i-a spus lui cuvintele fiicei sale şi îngereasca vedenie pe care singur o văzuse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Auzind aceasta episcopul, s-a bucurat de întoarcerea lor şi, grăindu-le mult despre credinţa în Hristos, a botezat pe Edesie şi pe Cleodonia, femeia sa şi pe fiica lor Iustina şi, împărtăşindu-i pe ei cu Sfintele Taine, i-a slobozit cu pace. Iar după ce s-a întărit Edesie în credinţa lui Hristos, văzînd episcopul evlavia lui, l-a făcut preot; şi petrecu în fapte bune şi în frică de Dumnezeu un an şi şase luni şi aşa, în sfînta credinţă, şi-a sfîrşit viaţa. Iar Iustina bine s-a nevoit în poruncile Domnului, iubind pe Mirele său Hristos şi slujindu-I Lui în rugăciuni, în feciorie şi în curăţenie, în post şi în mare înfrînare. Iar vrăjmaşul cel ce urăşte neamul omenesc, văzînd o viaţă ca aceasta a ei, a zavistuit faptele ei cele bune şi a început a o supăra, felurite nevoi şi necazuri pornindu-i împotrivă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Era atunci în Antiohia un tînăr scolastic, pe nume Aglaid, fiu de părinţi bogaţi şi slăviţi, vieţuind cu desfătare întru deşertăciunea lumii acesteia. Şi acesta, într-o vreme oarecare, a văzut-o pe Iustina fecioara mergînd la biserică şi s-a minunat de frumuseţea ei. Iar diavolul a pus gînd rău în inima lui asupra ei şi, aprinzîndu-se de dorul ei, Aglaid a început a se gîndi în toate chipurile, ca întru cunoştinţa şi dragostea ei să vie şi, înşelînd-o, să aducă pe mieluşeaua cea curată a lui Hristos întru necurăţia cea gîndită de dînsul. Şi pîndea calea ei, ori unde avea să meargă fecioara şi, întîmpinînd-o, o amăgea cu cuvinte desfrînate, lăudîndu-i frumuseţea. Apoi, spunîndu-i cuvinte de fericire şi arătîndu-şi dragostea sa către dînsa, cu curse înşelătoare şi meşteşugit împletite o urmărea pe ea spre desfrînare. Iar fecioara se întorcea şi fugea de dînsul, înfricoşîndu-se de el şi nu voia să-i asculte înşelătoarele şi viclenele cuvinte. Şi tînărul, dorind frumuseţile ei cele fecioreşti, a trimis la dînsa rugăminte ca să voiască să-i fie lui soţie. Iar ea a răspuns către dînsul: "Am pe Mirele meu Hristos căruia Îi slujesc şi curăţia mea îmi păstrez. Acela şi sufletul şi trupul meu îmi păzeşte de toată necurăţia".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Un răspuns ca acesta al curatei fecioare auzindu-l Aglaid şi mai mult a dorit-o, aprinzîndu-l pe el diavol. Neputînd nicidecum să o amăgească, a gîndit ca s-o răpească; şi adunînd spre ajutor tineri fără de rînduială, asemenea lui, i-a păzit calea pe care obişnuia fecioara să meargă spre biserică la rugăciune. Acolo a întîmpinat-o şi a prins-o, ducînd-o cu sila spre casa lui. Iar ea a început a striga foarte tare, bătîndu-l pe el peste gură şi scuipînd asupra lui. Auzind acea strigare, vecinii au ieşit din casele lor şi au alergat ca s-o scoată din mîinile tînărului cel neruşinat ca din gura lupului şi au reuşit să o ia pe mieluşeaua cea fără prihană, pe Sfînta Iustina. Şi au fugit toţi cei nelegiuiţi, iar Aglaid cu ruşine s-a dus la casa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Neştiind ce să mai facă, înmulţindu-se în el răutatea patimii, s-a ispitit cu încă un lucru rău: a mers la marele vrăjitor şi fermecător, Ciprian, jertfitorul idolesc şi acestuia, spunîndu-i necazul său, i-a cerut ajutor, făgăduind să-i dea mult aur şi argint. Ciprian, pe toate auzindu-le de la dînsul, îl mîngîia făgăduindu-i că toată dorinţa lui i-o va îndeplini. "Eu, a zis el, voi face ca această fecioară singură să căute dragostea ta şi te va dori pe tine mai mult decît tu pe ea". Aşa, mîngîindu-l, i-a dat bună nădejde.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Luînd Ciprian cărţile sale de învăţătură a chemat pe unul din duhurile cele necurate pe care îl ştia că degrabă poate să aprindă cu necurată dorire inima Iustinei spre tînărul acela. Iar diavolul i-a făgăduit cu sîrguinţă să-i îndeplinească dorinţa şi cu mîndrie a zis: "Nu-mi este mie cu anevoie acest lucru, de vreme ce eu de multe ori am cutremurat cetăţi, ziduri am surpat, case am despărţit, vărsări de sînge şi ucideri de tată am făcut; învrăjbiri şi mînie mare între fraţi şi între soţi am pus, pe cei ce voiau să petreacă mult în feciorie i-am adus în necurăţie; pe călugării cei ce se nevoiau prin munţi şi la multă postire se deprindeau, negîndindu-se niciodată la trup, în pofta desfrînării i-am adus şi i-am învăţat să slujească patimilor trupeşti, iar pe alţii, care întru pocăinţă şi întru lepădarea de toate veniseră, iarăşi i-am întors la cele dintîi lucruri rele şi pe mulţi din cei ce petreceau în curăţie, i-am aruncat în desfrînare. Deci, oare nu pot eu ca pe această fecioară spre dragostea lui Aglaid să o plec? Si ce să zic mai mult? Cu lucrul voi arăta puterea mea degrabă. Deci, primeşte această doctorie - şi îi dădu un vas plin - şi dă-o tînărului aceluia ca să stropească locuinţa Iustinei şi vei vedea ce va fi". Acestea zicînd, s-a dus, iar Ciprian, chemîndu-l pe Aglaid, l-a trimis pe el să stropească în taină casa Iustinei cu licoarea din vasul acela diavolesc. Şi făcîndu-se aceasta, a intrat diavolul desfrînării cu săgeţile cele aprinse ale poftei trupeşti, ca să rănească prin desfrînare inima cea feciorească şi trupul ei şi cu pofta cea necurată să-l aprindă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Avea obiceiul fecioara aceea ca în toate nopţile să-şi facă rugăciunile sale către Domnul. Şi a fost după obicei, cînd în ceasul al treilea din noapte, sculîndu-se se ruga lui Dumnezeu, a simţit ca de năprasnă o tulburare în trupul ei şi furtună rea de pofta cea trupească şi aprinderea focului gheenei. Şi a fost acea supărare şi în acel vifor dinăuntru multă vreme; îi venea întru pomenire acel Aglaid, căci se ridicase în ea gîndurile cele rele. Se mira fecioara şi singură de sine se ruşina, simţindu-şi sîngele fierbînd ca într-o căldare şi se gîndea la lucruri de care întotdeauna, ca de nişte necurăţenii, se scîrbea. Şi cu bună cunoştinţă fiind Iustina, a înţeles că de la diavol i s-a tras acest război întru dînsa şi îndată, înarmîndu-se cu arma semnului crucii, a alergat către Dumnezeu cu fierbinte rugăciune şi a strigat din adîncul inimii către Hristos, Mirele său, zicînd: "Doamne, Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, iată, vrăjmaşii mei s-au ridicat asupra mea, curse au pregătit pentru picioarele mele şi au smerit sufletul meu; iar eu mi-am adus aminte de numele Tău şi m-am veselit şi cînd mă supără ei pe mine, eu la Tine scap şi nădăjduiesc, spre a nu se bucura vrăjmaşul meu de mine; căci ştii, Doamne Dumnezeul meu, că eu sînt roaba Ta şi curăţia trupului meu pentru Tine o păzesc şi sufletul meu Ţie ţi l-am încredinţat. Deci, păzeşte pe oaia Ta, Păstorule bun, nu mă lăsa întru mîncarea fiarelor celor ce caută să mă înghită pe mine, dă-mi biruinţa poftei celei rele a trupului meu". Astfel, sfînta fecioară, stăruind mult în rugăciune, a ruşinat pe vrăjmaşul care, fiind biruit de rugăciunea ei, a fugit de la dînsa cu ruşine; şi s-a întors odihna în trupul şi în inima Iustinei şi s-a stins văpaia poftei, iar războiul a încetat şi fierberea sîngelui s-a potolit şi Iustina a dat slavă lui Dumnezeu, cîntînd cîntare de biruinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Diavolul s-a întors la Ciprian cu veste rea, că nu a reuşit întru nimic. Dar Ciprian l-a întrebat pe el din care pricină nu a putut s-o supună pe acea fecioară. Iar el, cu toate că nu voia, i-a spus adevărul, zicînd: "Pentru aceasta nu am reuşit, pentru că am văzut pe ea un semn de care m-am înfricoşat, şi din această cauză nu am putut ca să o biruiesc". Ciprian a chemat un diavol mai cumplit şi l-a trimis pe acesta spre a o ispiti pe Iustina. Şi mergînd acesta, a făcut mai multe decît cel dintîi, căci cu mare putere a năvălit asupra ei, iar fecioara cu mai fierbinte rugăciune s-a înarmat şi mai mare nevoinţă a arătat, pentru că s-a îmbrăcat în haină de păr şi îşi chinuia trupul său cu înfrînarea şi cu postul, numai pîine şi apă mîncînd. Şi aşa, îmblînzindu-şi patimile trupului, a biruit pe diavol şi l-a gonit cu ruşine, iar el, la fel ca şi cel dintîi, nesporind nimic, s-a întors la Ciprian. Iar Ciprian a chemat pe una dintre căpeteniile diavoleşti şi i-a spus despre slăbiciunea celorlalţi doi diavoli trimişi care nu au putut să covîrşească o fecioară şi a cerut de la dînsul ajutor. Iar el a ocărît pe diavolii cei dintîi cu sălbăticie, ca pe cei ce nu sînt bine iscusiţi în acel lucru şi ca pe cei ce nu ştiau cum să îndulcească desfrînarea în inima fecioarei. Şi i-a dat bună nădejde lui Ciprian, făgăduindu-i ca singur, în alt chip, să ispitească pe fecioară.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Ducîndu-se de la Ciprian, s-a prefăcut pe sine în chip de femeie şi aşa a intrat la Iustina; şi, şezînd, a început a grăi cu dînsa cuvintele cele dumnezeieşti, ca şi cum ar fi vrut să urmeze vieţii şi curăţiei ei; o întreba ce fel de plată o să aibă pentru această viaţă sfîntă şi pentru fecioria ei. Iar Iustina a zis: "Mare şi negrăită este plata pentru cei ce vieţuiesc în curăţie, şi mîhnire mare au oamenii care nu bagă de seamă o visterie mare ca aceasta a curăţiei îngereşti". Iar diavolul, descoperindu-şi neruşinarea, cu meşteşug a început a o amăgi, zicîndu-i: "Apoi în ce chip ar putea să fie lumea şi cum s-ar naşte oamenii? De ar fi păzit Eva curăţia, apoi de unde s-ar fi înmulţit neamul omenesc? Cu adevărat, bună este însoţirea, pe care singur Dumnezeu a rînduit-o, şi Sfînta Scriptură o laudă, zicînd: "Cinstită este nunta întru toate şi patul nespurcat. Mulţi sfinţi ai lui Dumnezeu oare nu au fost întru însoţirea pe care a dat-o Dumnezeu spre mîngîierea omului, ca spre copiii săi căutînd să se înveselească şi să laude pe Dumnezeu?"
Nişte cuvinte ca acestea auzindu-le Iustina, a cunoscut pe maestrul diavol amăgitor şi mai bine decît Eva l-a biruit pe el; pentru că, neintrînd în mai multă vorbă cu dînsul, a alergat degrabă la limanul Crucii lui Hristos. Şi a pus semnul cel cinstit pe fruntea ei şi inima şi-a ridicat-o spre Dumnezeu, Mirele său, şi îndată a pierit diavolul, cu mai mare ruşine ca cei dintîi. Acel mare diavol a venit şi la Ciprian, tulburat; şi cunoscînd Ciprian că nici acela nu a reuşit nimic, a zis către diavol: "Oare nici tu pe fecioara aceea n-ai putut s-o biruieşti, fiind diavol puternic şi iscusit mai mult ca alţii în acest lucru? Apoi care din voi va face ceva acelei nebiruite inimi fecioreşti? Deci, spuneţi-mi mie: cu ce fel de arme vi se împotriveşte vouă şi cum puterea voastră cea tare neputincioasă o face?" Iar diavolul, fiind silit de puterea lui Dumnezeu, deşi nevrînd, a mărturisit: "Nu putem, a zis el, să privim spre semnul crucii, ci fugim de dînsul, căci ne arde precum focul şi ne goneşte departe". Ciprian s-a supărat foarte tare asupra diavolului, că l-a adus întru ruşine şi se certa cu dînsul, zicîndu-i: "Dar aşa este puterea voastră, că o fecioară neputincioasă vă biruieşte?" atunci diavolul, vrînd să-l mîngîie pe Ciprian, a încercat să facă alt lucru, în acest fel: s-a prefăcut în chipul Iustinei şi a mers la Aglaid, că aşa părîndu-i-se lui Aglaid că este Iustina cu adevărat îşi va împlini datoria sa şi nu va fi arătată neputinţa lor cea diavolească, nici Ciprian nu se va afla întru ruşine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Cînd a intrat diavolul la Aglaid în chipul Iustinei, Aglaid a sărit de nespusă bucurie şi alergînd la ea, a cuprins-o şi o săruta, zicînd: "Bine ai venit la mine, prea frumoasă Iustina". Şi cum a zis tînărul cuvîntul Iustina, îndată diavolul s-a stins, neputînd nici numele Iustinei să-l rabde, iar tînărul s-a înspăimîntat foarte tare şi, alergînd la Ciprian, i-a spus lui cele ce s-au întîmplat. Ciprian, cu ajutorul vrăjilor sale, a pus pe dînsul chip de pasăre şi făcîndu-l ca să zboare prin văzduh, l-a trimis la casa Iustinei, ca prin fereastră să intre în camera ei. Iar el, fiind purtat de diavol, zbura prin văzduh deasupra camerei Iustinei şi voia să se aşeze pe casă. S-a întîmplat atunci ca Iustina să privească pe fereastră şi văzînd-o diavolul pe ea, l-a lăsat pe Aglaid şi a fugit. Şi a pierit de la Aglaid şi acea nălucire, în care se arăta ca o pasăre şi puţin a lipsit de a nu muri căzînd jos, căci cu mîinile s-a apucat de vîrful casei şi, ţinîndu-se, a rămas spînzurat. De nu ar fi fost coborît de acolo prin rugăciunea Sfintei Iustina, ar fi căzut ticălosul şi ar fi murit. Şi aşa, nereuşind nimic, s-a întors tînărul la Ciprian, povestindu-i lui primejdia sa, iar Ciprian s-a necăjit foarte tare, văzîndu-se înfrînt şi s-a hotărît ca singur să se ducă la Iustina, nădăjduind în vrăjitoriile sale. Mai întîi s-a prefăcut în femeie, apoi în pasăre; şi încă nu se apropia de uşile casei ei, iar nălucirea şi înşelătoarea asemănare cu cea de femeie şi cu cea de pasăre au pierit de la dînsul şi s-a întors ruşinat.
După aceasta, a început Ciprian a face izbîndire ruşinii sale, şi a adus cu ajutorul vrăjilor sale ispite asupra casei Iustinei şi asupra caselor tuturor rudeniilor, ale vecinilor şi ale cunoscuţilor ei, ca odinioară diavolul asupra dreptului Iov: le omora dobitoacele, pe slugile lor le lovea şi cu răni îi arunca pe dînşii în necaz nemăsurat. Apoi a lovit-o şi pe Iustina cu o boală, încît zăcea la pat şi plîngea maica sa pentru dînsa. Iar ea o mîngîia pe maica sa, precum David, zicînd: "Nu voi muri, ci vie voi fi, şi voi povesti lucrurile Domnului". Însă nu numai asupra ei şi asupra rudeniilor ei, ci şi asupra cetăţii (Dumnezeu aşa a voit), a adus Ciprian vătămare, din cauza mîniei sale celei neîmblînzite şi din pricina ruşinii celei mari. Şi erau răni între dobitoace şi multe boli între oameni. Şi prin lucrare diavolească a străbătut vestea prin întreaga cetate, că marele jertfitor Ciprian pedepseşte cetatea pentru Iustina, care i se împotriveşte. Adunîndu-se nu puţini dintre cinstiţii cetăţeni, au mers la Iustina şi cu mînie au sfătuit-o pe dînsa ca să nu-l mai mîhnească pe Ciprian şi să se mărite cu Aglaid, ca să nu pătimească toţi mai multă supărare pentru dînsa. Iar ea pe toţi îi mîngîia, încredinţîndu-i că degrabă toate vătămăturile acelea, care au fost aduse lor de Ciprian cu ajutorul diavolilor, vor pieri, lucru care s-a şi întîmplat. Pentru că după ce Sfînta Iustina s-a rugat cu tărie lui Dumnezeu, îndată toată puterea diavolească a pierit şi toţi s-au tămăduit de boli şi s-au vindecat de răni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Schimbîndu-se lucrurile, popoarele Îl preamăreau pe Hristos, iar de Ciprian şi de meşteşugul lui cel vrăjitoresc îşi băteau joc, încît acum Ciprian nici între oameni nu se mai arăta de ruşinea cea mare şi chiar şi de cei cunoscuţi se ruşina. Apoi, înştiinţîndu-se bine că semnul crucii şi numele lui Hristos nimic nu poate să le biruiască, şi-a venit în fire şi a zis către diavol: "Pierzătorule şi al tuturor înşelătorule, vistierule a toată necurăţia şi înşelăciunea, acum ţi-am cunoscut neputinţa, că dacă de umbra crucii te temi şi de numele lui Hristos te cutremuri, apoi ce vei face cînd singur Hristos va veni asupra ta? Dacă pe cei ce se însemnează cu crucea nu-i poţi birui, apoi pe cine vei scoate din mîinile lui Hristos? Acum am cunoscut că nu eşti nimic şi nu poţi nimic şi nu ai putere de izbîndire. M-am înşelat eu, ticălosul, ascultîndu-te pe tine şi crezînd în înşelăciunea ta; deci, depărtează-te de la mine, blestematule, depărtează-te, că de acum mi se cade mie să rog pe creştini ca să mă miluiască. Mi se cade mie să alerg la cei dreptcredincioşi ca să mă izbăvească şi să se îngrijească pentru mîntuirea mea. Du-te, du-te nelegiuitule, vrăjmaş al adevărului şi potrivnic şi urîtor a toată lumea!"</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Acestea auzindu-le, diavolul s-a repezit la Ciprian ca să-l ucidă şi, năpădind asupra lui, a început a-l sugruma, bătîndu-l. Şi nu avea Ciprian ajutor de la nimeni şi nu ştia cum să-şi ajute lui şi să se izbăvească din cumplitele mîini diavoleşti şi, încă fiind viu, şi-a adus aminte de semnul sfintei cruci prin care se împotrivea Iustina la toată puterea diavolească şi a zis: "Dumnezeul Iustinei, ajută-mi şi mie!" Apoi, ridicîndu-şi mîna, şi-a făcut semnul crucii şi îndată diavolul ca o săgeată întinsă a pierit de la dînsul. Iar el, răcorindu-se şi căpătînd îndrăzneală şi chemînd numele lui Hristos, se însemna cu semnul crucii şi în felul acesta se împotrivea diavolului, ocărîndu-l şi blestemîndu-l. Diavolul stătea departe de dînsul şi nu îndrăznea să se apropie, pentru semnul crucii şi pentru numele lui Hristos, care îl înfricoşau şi îl îngrozeau, zicîndu-i: "Nu te va scoate Hristos din ghearele mele!" Şi, mîniindu-se asupra lui, a răcnit ca un leu şi s-a dus.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Ciprian, luînd toate cărţile vrăjitoriilor sale, a alergat la Antim, episcopul creştin, şi, căzînd la picioarele lui, se ruga să-l miluiască pe el şi să-i dea lui Sfîntul Botez. Iar episcopul, ştiindu-l pe el mare vrăjitor şi tuturor înfricoşat, socotea că a venit la dînsul cu înşelăciune şi îl îndepărta, zicîndu-i: "Multe rele faci între păgîni şi să nu faci acestea şi între creştini, ca să nu pieri degrabă". Iar Ciprian, plîngînd, i-a povestit episcopului toate răutăţile sale şi cărţile sale i le-a dat ca să le ardă. Văzînd episcopul smerenia lui, i-a arătat şi l-a învăţat pe el sfînta credinţă şi i-a poruncit lui ca să se pregătească să primească Sfîntul Botez. Iar cărţile lui le-a ars înaintea tuturor creştinilor cetăţii. Apoi, ducîndu-se Ciprian cu inima umilită, plîngea pentru păcatele sale, presărîndu-şi cenuşă pe cap şi făcea pocăinţă, strigînd către adevăratul Dumnezeu şi Îl ruga pentru curăţirea fărădelegilor sale. A doua zi, intrînd în biserică, asculta cuvîntul lui Dumnezeu cu mîngîiere şi bucurie, stînd între cei credincioşi. Iar cînd celor chemaţi diaconul le poruncea să iasă afară, zicîndu-le: "Cîţi sînteţi chemaţi, ieşiţi!", alţii ieşeau, iar Ciprian nu a voit să iasă, ci a zis către diacon: "Rob al lui Hristos sînt, nu mă goni pe mine de aici". Iar diaconul i-a zis lui: "De vreme ce încă nedesăvîrşit eşti întru Sfîntul Botez, pentru aceasta eşti dator să ieşi". Iar el a răspuns: "Viu este Hristos, Dumnezeul meu, Cel ce m-a păzit pe mine de diavol şi pe fecioara Iustina curată a păzit-o şi m-a miluit pe mine; deci, nu mă izgoni din biserică pînă ce voi fi creştin desăvîrşit". Apoi diaconul i-a spus despre aceasta episcopului şi episcopul, cunoscîndu-i osîrdia lui şi căldura inimii pentru credinţa în Hristos, l-a chemat la sine şi neîntîrziat l-a botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. Aflînd despre aceasta Sfînta Iustina mare mulţumire a înălţat către Dumnezeu şi multe milostenii a dat săracilor şi prinoase a făcut la biserică. Iar pe Ciprian, episcopul l-a făcut citeţ în a opta zi, în a douăzecea zi l-a făcut ipodiacon şi în a treizecea zi l-a făcut diacon, iar după un an l-a hirotonit preot. Ciprian, schimbîndu-şi obiceiul, din zi în zi mai strîmtă îşi făcea calea vieţii, totdeauna plîngînd pentru faptele sale cele rele de mai înainte şi a mers din putere în putere şi din bunătate în bunătate. Apoi, curînd a fost numit episcop şi în acea dregătorie a arătat o viaţă asemănătoare cu cea a multor sfinţi mari şi bine a păstorit turma lui Hristos. Iar pe sfînta Iustina fecioara a făcut-o diaconiţă şi i-a încredinţat ei o mănăstire de fecioare, făcînd-o pe ea stareţă asupra acelor fecioare creştine. Şi mult norod păgîn, prin chipul şi prin învăţătura sa, de la închinarea de idoli întorcîndu-i, i-a cîştigat şi i-a unit cu Biserica lui Hristos. Şi se împuţina slăvirea idolească, iar slava lui Hristos se înmulţea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Văzînd diavolul o viaţă ca aceasta a lui Ciprian şi sîrguinţa sa pentru credinţa lui Hristos şi pentru mîntuirea sufletelor omeneşti, scrîşnea din dinţi împotriva lui. Şi a îndemnat pe păgîni să-l clevetească pe Ciprian înaintea stăpînitorilor părţilor din răsărit, că pe idolii lor i-a defăimat şi mult norod dintre aceştia a întors la adevărata credinţă, iar pe Hristos, potrivnicul lor, Îl slăveşte. Adunîndu-se necredincioşii, au mers la Evtolmie ighemonul, care stăpînea atunci în părţile acelea şi au clevetit pe Ciprian, împreună cu Iustina, aducînd asupra lor multe pricini: precum că şi idolilor şi împăratului şi tuturor stăpînitorilor potrivnici sînt şi tulbură poporul, ameţindu-l şi ducîndu-l în urma lor spre închinarea la Hristos cel răstignit. Şi pe stăpînitor l-a rugat ca amîndoi, Ciprian şi Iustina, cu moarte să fie pedepsiţi. Auzind de acestea, ighemonul Evtolmie a poruncit ca să fie prinşi şi Ciprian şi Iustina şi în temniţă să-i arunce. Şi mergînd în Damasc, i-a luat pe amîndoi ca să-i judece.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Acolo, şezînd la judecată, i-au adus de faţă pe legaţii lui Hristos, pe Ciprian şi pe Iustina, şi judecătorul a zis către Ciprian: "Pentru ce ţi-ai schimbat slava ta cea dintîi, fiind mai înainte vestit slujitor al vechilor zei şi pe mulţi oameni la dînşii aducînd?" Iar Sfîntul Ciprian i le-a spus lui toate pe rînd, aşa cum a cunoscut neputinţa şi înşelăciunea diavolească şi a cunoscut puterea lui Hristos, de care toţi diavolii se tem şi se cutremură şi de semnul cinstitei cruci se sting; şi şi-a spus toată pricina întoarcerii sale către Hristos, pentru care se arată gata îndată a muri. Iar judecătorul, neprimind cuvintele în inima lui şi neputînd să răspundă la cuvintele lui Ciprian, a poruncit ca sfîntul să fie spînzurat şi să-i fie strunjit trupul, iar pe Sfînta Iustina s-o bată peste gură şi peste ochi. Şi au fost chinuiţi multă vreme, dar neîncetat îl mărturiseau pe Hristos şi răbdau toate chinurile cu mulţumire. După aceea i-au aruncat pe ei în temniţă; apoi cu îmbunări îi îndemna către închinarea la idoli.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
După ce n-a reuşit să-i întoarcă de la credinţa lor, judecătorul a poruncit să fie aruncaţi într-o găleată cu apă fiartă; şi căldarea aceea, deşi fierbea întruna, cu nimic nu i-a vătămat pe dînşii şi, ca într-o răcoreală Îl preamăreau pe Dumnezeu. Văzînd aceasta, un preot idolesc, cu numele Atanasie, a zis: "Şi eu aşijderea în numele zeului Asclepie, în acest foc voi intra şi pe vrăjitorii aceştia îi voi ruşina". Cînd acesta s-a atins de foc, îndată a murit. Judecătorul, văzînd acest lucru, s-a înfricoşat şi, nemaivrînd să-i judece, i-a trimis la împăratul Claudiu care se afla în Nicomidia şi i-a scris despre toate cele făcute de dînşii. Iar împăratul i-a judecat şi i-a osîndit la moarte prin tăiere cu sabie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
După ce i-au dus la locul unde trebuiau să fie omorîţi, şi-a cerut Ciprian vreme de rugăciune, pentru ca mai înainte pe Iustina s-o omoare, căci se temea ca ea să nu se înfricoşeze de moartea lui. Iar ea, bucuroasă, şi-a plecat capul sub sabie şi la Mirele său Hristos s-a dus.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Văzînd moartea cea nevinovată a lor, un om oarecare, pe care îl chema Teoctist, a fost cuprins de o jale foarte mare pentru dînşii, şi, aprinzîndu-se cu duhul către Dumnezeu, a căzut în genunchi lîngă Sfîntul Ciprian, sărutîndu-l şi mărturisindu-se pe sine creştin. Îndată alături de Ciprian şi Teoctist a fost osîndit la moarte prin tăiere. Şi aşa fiind omorîţi ei, şi-au dat sufletele lor în mîinile lui Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Trupurile lor au zăcut şase zile neîngropate şi fiind acolo nişte străini le-au luat în taină şi le-au dus la Roma, unde le-au dat unei femei cinstite pe care o chema Rufina, care era rudenia lui Claudie Cezarul. Acea femeie a îngropat cu cinste trupurile sfinţilor lui Hristos, mucenicii Ciprian, Iustina şi Teoctist. La mormîntul lor au început să se facă multe tămăduiri ale celor bolnavi care alergau acolo. Cu ale lor rugăciuni să tămăduiască Domnul şi bolile noastre cele trupeşti şi sufleteşti, Amin.
</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-4070700213809545532013-07-30T11:25:00.002+03:002020-12-08T23:15:11.577+02:00Inventate irealităţi<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitknh6a5Cgn5WkPug3KGf7jAMB5WnUbvJ-EixmQSqoe3ntWF7Al0Gvvh5AM3VNjnDoNMQ9xb80ZEsNKOSx1q-kVQn7vMz9Prr-bY8vbWACD37XH4GyO9XAXvcaTicFPVSO1JvgwqRAqkY/s400/058-Inventate+irealitati.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitknh6a5Cgn5WkPug3KGf7jAMB5WnUbvJ-EixmQSqoe3ntWF7Al0Gvvh5AM3VNjnDoNMQ9xb80ZEsNKOSx1q-kVQn7vMz9Prr-bY8vbWACD37XH4GyO9XAXvcaTicFPVSO1JvgwqRAqkY/s200/058-Inventate+irealitati.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Asta seara am perceput esenţialul... Dupa luni de zile de când nu am privit la TV, o jumătate de ora mi-a schimbat starea, în decădere. Reportajul de pe Discovery nu avea nimic în comun cu aceste stari, era legat de Kenia. Starile acestea sunt similare cu cele de ieri dimineaţă când intrasem pe Facebook. Am curajul să lansez o idee: cel puţin Tv-ul şi Facebook-ul, ca şi alte site-uri de aşa-zisă socializare, sunt intenţionat generatoare de stări deprimante şi destabilizatoare. Poate nu este întâmplătoare capcana introdusă de messenger-ele introduse în ele, de curând! Sunt negative şi atrag! Numărul utilizatorilor creşte continuu. Ego-ul oamenilor este crescut artificial. Pe cei mai mulţi îi cuprinde o boală care încă nu-i definită pentru public însă a fost bine studiată în timp, în umbră! Ea face ca oamenii sa devina neoameni, sa se insingureze, sa se minta! O fac fara sa realizeze ca sunt manipulati! Sunt usor, usor atrasi spre aceasta capcana. Si oamenii cad in ea... La inceput e greu de definit transformarea: omul isi face un profil, pune acolo niste informatii, si cateva poze. Apoi, incet, incet, isi pune viata la vedere "albumul de fotografii" la poarta, incepe a-si descrie viata si trairile pentru ceilalti. O face fara intentii (in general) dar vartejul depersonalizarii ii duce in jos. Pentru a fi in centrul atentiei ajung sa faca si fapte -zic ei ca dupa cum simt in suflet- surprinzatoare care, daca se poate sa fie si surprinse pe imagine. Am observat ca si pana cei care au valoare, oameni care si fara Facebook ar avea ceva de spus, alergand in cursa pentru a ajune in randul celor care sunt acum pe podiumul valoric, isi cauta ieftina popularitate, aici, in acelasi mod. Monstrii sacri exista, insa ce monstru sacru si-a pus la vedere toata viata? Ei au mers liniar, in viata sociala, personala? Mondenitatea le-a fost asa de draga? Omul de acum insa este grabit sa fie cunoscut! Cunoscut insa, nu si inteles. Prefera sa-i fie cunoscuta viata, sa puna cat mai repede poze cu el, alaturi de altii, mai ales "neovalori" cunoscute, sa comenteze folosind magicul cuvant "iubire" pentru a se minti pe el insusi ca ceea ce face este pornirea sufletului si nu a unei minti imbacsite prin manipulare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
De circa 6 ani m-am tot invartit si eu prin lumea virtuala. Constient am facut si experimente, dar de cele mai multe ori am cazut si eu in aceasta capcana. M-am trezit uneori cam tarziu! Concluziile mele sunt lucruri simtite pe propria piele, direct sau indirect, traite de mine sau apropiatii mei!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Politicienii nu sunt deloc absenti in aceasta orgie a lumii moderne, a lumii de gunoi, cum mi-am permis, nicidecum nemotivat, sa o numesc! Am vazut la doamna Grapini, un om-politician ce nu-si urmareste scopuri de marire... Totusi vartejul acestor site-uri de solidarizare a cuprins-o si pe dumneaei, descriind uneori viata privata. Un gest nevinovat, insa un gest care poate avea urmari daca mintile diabolice isi vor pune in cap sa o darame. Presedintii de partide insa, nu afiseaza nimic din viata personala, dar au creat o adevarata industrie de slava si glorie! Nu au nici un interes?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Revenind la omul simplu, la mine chiar, m-am intrebat ce cauta prin acest joc? Nu vrea sa mai accepte relationarea in doi sau in cea a unui grup restrans? Cine se aseamana se aduna, era proverbul romanesc. Acum insa, prin aceste site-uri se poate spune ca "Cine se aduna TREBUIE sa se asemene"! Mie asta imi suna a omogenizare de constinte, de valori. Adica depersonalizare. Malaxorul diabolic functioneaza; zeci de milioane de indivizi sunt cuprinsi de aceasta febra. Sunt dependenti de aceasta necesitate (greu insa de acceptat pentru cel febril) de a se depersonaliza. Acelasi ban si acelasi sex dar si acelasi ego exacerbat ii face pe oameni sa deschida singuri poarta iadului. Ei insa nu vor sa creada ca acest comportament le este indus, le este transmis, prin ceva ce nu este transparent. Li se induce ideea de viata la intamplare, destramarea cuplului, insingurarea, destrabalarea, vinderea sufletului pentru placeri ieftine, pentru faima de scurta durata -podiumuri de mucava- prietenii fara suport, iubiri sfasietoare ce se termina de multe ori la politie sau la spital, chiar si la morga, minciuna, infatuare, lauda de sine, caderea in desuet. Oamenii acuza pe cei ce, mai devreme sau mai tarziu pe aceste victime! O fac din doua posturi si doua motive distincte: cei neimplicati pentru ca nu stiu fenomenul iar cei implicati pentru ca nu au curajul sa recunoasca faptul ca si ei joaca in hora mortii sufletesti!
Cum se transmite aceasta indrumare spre dezastru? Urmariti aplicatiile si veti intelege... Stiu, exista scuza: eu am iesit de acolo! Pot sa spun eu insa "Degeaba"! Aceea e doar o ascunzatoare a realitatii, caci mesajele subliminale sunt incluse peste tot, in tot acel site! Actualizarie de fatada sunt doar praf in ochi...mereu script-urile se schimba.
Ca un cunoscator totusi al unui dispozitiv si aparat electronic, pot vorbi si de modul de traducere in real a acestor transmisii in modul material, fizic, existential, al omului. Orice calculator are difuzor (acel piuit ce se aude la pornire) ce poate reda foartebine, fara volum mare, frecventele purtatoare ale mesajului subliminal, ultrasonor. Urechea nu le aude, creierul insa nu le lasa nedecodate. Optic, ecranul "ascunde" usor acele mesaje scurte (max. 20 ms) pe care nu ochiul, ci creierul. Nu sunt decodate constient, deci omul n-are de unde sti ca "a primit o informatie"! Insa o executa. Si se sinucide, chiar daca nu la modul fizic!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Cand spun cuiva despre un anumit mod de a recepta o realitate, de a se comporta, mi se spune direct ca eu vreau sa manipulez! Omul receptioneaza informatia constient si o interpreteaza asa cum poate. Nu ma supar ca sunt acuzat pe nedrept, chiar pot spune ca ma bucur ca are o pozitie. Chiar daca stiu ca face o proiectie a moentului sau, alteori a propriei dorinte sau personalitati, privesc doar scanteia ce aprinde candela constiintei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Unii imi vor spune ca rolul acestui site a fost determinant pozitiv in pornirea unor revolte si-mi vor da exemplu Egiptul. O revolta ce, trebuie sa recunosc, era necesara si nu contest argumentele ce le vor aduce unii pentru a-mi demonstra ca ma insel. Insa la capitolul Libia, tare-mi e ca vor intelege mai tarziu cat de mult neadevar stiu ei. Acolo, spun eu acum, pe langa mijloace militare s-au folosit si metode neconventionale, inclusiv prin aceste site-uri de socializare, pentru a-i determina nu doar sa se revolte, ci sa si omoare... Adica o justitie fara judecata! Amintiti-va de Romania, 1989, de Irak... Si cate vor mai fi!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Am intrat in problemele globale, insa ma intorc la omul de aici, omul de langa, sau din apropierea mea. La el si la comportamentul alterat ce i-l induc aceste site-uri. Candva, prin 2008, am vorbit despre viata virtuala la modul general (cartea Absolut concret). Acum m-am focalizat pe ideea influentarii comportamentului individului in viata de zi cu zi. Adresandu-se persoanelor cu un grad de instruire mediu si ridicat, aceste site-uri au devenit mai necesare, celor ce doresc subordonarea omului, decat aerul si apa. Inducerea comportamentelor de care vorbeam este cheia prin care omul este slabit la maxim. Un om care poate fi atacat pe latura morala nu mai poate fi considerat nici artist, nici om de cultura, nici om de stiinta. El este de valoare, in structura intriseca, dar in fata societatii nu mai are nimic de spus si, ori se izoleaza, ori este izolat. Astfel el nu mai are nici cea mai mica putere, nu mai poate convinge pe nimeni prin scrisul lui, prin spusa lui, prin fapta lui.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Unii ar spune ca “Ce conteaza parerea unora, eu stiu cum sunt?”. Pentru persoana proprie asa e, n-are de ce sa conteze. Pentru a organiza o lupta, o rezistenta impotriva impilarii, insa e o necesitate absoluta. Iar in aceasta organizare valorile conteaza. Un individ care ‘da cu gura’ poate sa incite, sa cheme la lupta, dar nu ar fi decat o revolta a celor usor manevreabili. Manelistii (ce rau imi pare ca trebuie sa ii amintesc), de pilda, pot induce unor multimi destul de mari o idee, dar ce urmeaza dupa aceea? Au inimioara mea? Au cercelusul meu?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Cei manevrabili, in afara unor revolte nu pot genera schimbari. Si, la fel de bine, ei pot fi manevrati si de cei de la putere, intorcandu-se impotriva propriei revolte.
Cat priveste pe cei care, in tot ceea ce fac tin cont de triada existentiala a omului: suflet, minte, corp, acestia sunt tinta predilecta a celor ce manevreaza butoanele de comanda ale manipularii. In inocenta lor, caci nu pot sa accepte ca unii “oameni sunt mai putin oameni”, cad victime celor ce sunt soldati fara a sti a celor ce dau comanda. Acesti cameleoni, mimand intelegerea umana, a ajutorului si sprijinului acordat celor care trec prin momentele, umane si ele, de cadere, ii imping pe ceilalti spre prapastie, dar inainte de a-i aduce in marginea prapastiei, au grija sa faca un cap de pod pe care il mascheaza cu vegetatie abundenta. Odata ce victima e facuta sa ajunga acolo, uitand de toti ceilalti, acel cap de pod se rupe, iar caderea in gol nu mai are oprire. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Pentru cei ce depasesc latura de intelegere a realului, as mai aminti si informarea pe care o fac unii, voit sau nevoit, a informatiilor despre ei. In aceeasi masura sunt destui care pot “lucra” o persoana doar avand o imagine a acelei persoane. Imaginea poarta amprenta persoanelor din ea, creeaza o punte pe care orice poate trece la acea persoana. Cati, chiar si din cei initiati, realizeaza ca prin acea imagine ei devin victima atacatorilor, fiind tot timpul la discretia lor? Si, mai ales, dand fuga la a posta cele mai recente fotografii, ei de fapt aduc confirmare atacatorilor, despre transformarile lor. Iar cei ce decodeaza imaginea, transformarile, isi pot duce mai departe munca, stiind ca au gasit cea mai buna cale... Iar cei care-si mai tarasc si copii (minori) in aceste poze, sunt constienti de faptul ca deschid si alte porti? Copiii au legatura energetica directa cu mama. Fiind loviti ei, automat este lovita si mama. Astfel mama copilului respectiv este si ea lovita... Daca in fotografie se afla si mama si copilul, mama devine victima sigura... Iar prin copil, prin comportamentul lui, devine si mai labila, pentru ca apare un alt atacator, nevinovat de data asta... Pe cei ce stiu toate acestea ii intreb: V-ati gandit la asta, sau, gandindu-va doar la propria persoana, la autopopularizare, ati uitat ca nebunii, oamenii rai, nu au disparut din aceasta lume? Nu cumva egoismul se confunda aici chiar cu Ego-ul ce nu ati reusit sa-l reduceti pana la limita la care sa lasati doar pe altii sa va laude?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Nu am luat aici in calcul si imaginea reala, impactul asupra copilului al unor imagini cu tatal sau mama, in posturi, schimbatoare, ce nu si le poate explica, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Despre asta insa pot vorbi cei ce au cunostinta de psihologia copilului si adolescentului (chiar si profesorii, as zice eu, cei care au facut facultatea pe “stil vechi”, atunci cand materia era obligatorie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Am inteles, din ceea ce am simtit si trait eu, pe acest Facebook, ca aici nu am nici un motiv sa mai fiu... voi activa din ce in ce mai putin, pana cand, asa cum am facut candva cu site-urile literare, voi pleca. Nu merita sa ma pun singur la dispozitia vanatorilor de suflete, minti sau chiar trupuri. Si daca am spus Facebook, nu inseamna ca doar la acest site se limiteaza observatia si hotararea mea! Macar asa, eu si cei care vor gandi ca mine, vor fi mai protejati. Altfel spus o diminuare a riscurilor! Nimic nu este cu adevarat de pret, daca suferinta ajunge la suflet. Nici motivele activitatii profesionale, nici inclinatiile artistice, nici popularitatea. Caci omul care si-a pierdut averea nu pierde nimic, cel care-si pierde sanatatea pierde jumatate din ceea ce este, cel care-si pierde mintile a pierdut tot, dar cel care-si pierde sufletul este el insusi pierdut!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">
Televiziunea este calea de manipulare indreptata impotriva tuturor, a celor cu pregatire superioara sau inferioara. E si ea periculoasa, dar tinta nu e foarte bine definita. Restul... tot o apa si-un pamant!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<div style="text-align: right;">
<span style="font-family: 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: 12.0pt;">
06.11.11</span></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-34775025974847601852013-07-06T22:59:00.004+03:002020-12-08T23:14:20.572+02:00Universul [2]<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: 'Trebuchet MS', sans-serif; font-size: x-small;"><b>Continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2013/06/universul-1.html" target="_blank">Universul [1]</a></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYMjta08_CG66dHN8HUNeIJEFh8KM3O8KA_IUANvJByCxn04E7q6uVtSp9GINseQTnv2IBQgMuNeVkY6KdeO3z1dMQBMGQi78hinnJ3BcsM9Qf97GbJ1_z7clJb7gyePgWDSnkBXx-k70/s400/057.Univesul+%255B2%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYMjta08_CG66dHN8HUNeIJEFh8KM3O8KA_IUANvJByCxn04E7q6uVtSp9GINseQTnv2IBQgMuNeVkY6KdeO3z1dMQBMGQi78hinnJ3BcsM9Qf97GbJ1_z7clJb7gyePgWDSnkBXx-k70/s200/057.Univesul+%255B2%255D.jpg"/></a></div>
<h2 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"><span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16.0pt; letter-spacing: -.2pt;">Destinul final al Universului</span></i></span></span><span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16.0pt; letter-spacing: -.2pt;"></span></i></h2>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Există mai multe teorii despre soarta Universului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-S-ar putea dilata la nesfârşit, dispărând pur şi simplu;
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-S-ar putea opri din dilatare şi să rămană ca atare;
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
-Ar putea atinge o dimensiune optimă, iar apoi să se contracte până la prăbuşirea datorită gravităţii - teoria Big Crunch;
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
-Ar putea trece prin faze alternative de dilatare şi contracţie la nesfârşit;
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
-Ar putea izbucni un nou Big Bang care va crea la rândul lui un alt Univers.
</span></div>
<h2 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"><span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16.0pt; letter-spacing: -.2pt;">Bing Bang-ul</span></i></span></span><span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16.0pt; letter-spacing: -.2pt;"></span></i></h2>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>
Big-Bangul</b> este una din cele mai răspândite teorii cosmologice, fiind admis de majoritatea astrofizicienilor ca model standard de formare a u-niversului. <b>Teoria Big Bang</b> se referă la o explozie de energie şi materie care a dus la existenţa universului. Această teorie încearcă să explice de ce universul se extinde şi de ce pare a fi uniform în toate direcţiile (după cum susţine George Gamow).</span></div>
<h3 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12.0pt; letter-spacing: -.2pt;">
Teorii şi suportul ştiinţific despre producerea Big–Bangului
Bing Bang-ul</span></i></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Edwin Hubble a descris universul ca fiind în continuă extindere, dând cosmologilor "temă pentru acasă". Ideea de la care pornesc este aceea că la începuturi, cu miliarde de ani în urmă, universul nu exista. A fost doar un punct, numit punct de singularitate, ceva fără dimensiune şi cu energie nedefinită. La momentul zero, acest punct a ieşit din starea lui de singularitate, nu se ştie de ce, şi şi-a manifestat uriaşa energie printr-o ini-maginabilă explozie, Big Bang-ul. În 1940 fizicianul ruso-american George Gamow şi asistenţii săi Ralph Alpher şi Robert Herman au lansat ide-ea de explozie incandescentă de materie şi energie la începuturile universului. Această teorie poartă numele de "Big Bang", dat de astronomul englez Fred Hozle în anul 1950.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Sunt trei indicii majore că Big Bangul s-a produs :</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Vârsta celor mai bătrâne stele este de 12-15 miliarde de ani, adică vechimea Universului;</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Analiza luminii emise de galaxii indică că obiectele galactice se îndepărtează unele de altele cu o viteză cu atât mai mare cu cât sunt mai îndepărtate ceea ce sugerează că galaxiile erau altădată adunate într-o regiune unică a spaţiului;
</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
În toate regiunile universului există o radiaţie foarte slabă, care-i un fel de fosilă, ecou al torentelor de căldură şi lumină din primele clipe ale Universului.
</span></div>
<h3 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12.0pt; letter-spacing: -.2pt;">
Limitele cunoaşterii momentelor de început ale Big-Bangului</span></i></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Astrofizicienii iau ca punct de plecare 10-43 de secunde după explozia originară (Big Bang). La această vârstă tot Universul era conţinut într-o sferă de 10–33 centimetri (nucleul de atom este de 10–13 centimetri), la o temperatură de 1032 grade.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Fizicienii nu pot explica apariţia Universului de la secunda zero (din momentul iniţial); ei nu pot merge înainte de acel 10–43 secunde; se izbesc de „zidul lui Planck” (ştiinţa este incapabilă să explice comportamentul atomilor în condiţiile în care forţa de gravitaţie devine extremă iar forţa de gravitaţie exista deja în universul de 10–33 centimetri). „Zidul lui Planck” reprezintă de fapt existenţa limitelor minime fizice ale cu-noaşterii; una din barierele fizice este „quantumul de acţiune” sau constanta lui Planck=6626,11e(–34) Joule/secundă care reprezintă cea mai mică dintre cantităţile de energie existente în lumea noastră fizică, adică limita divizibilităţii spectrale şi, prin aceasta, limita extremă a oricărei divizibilităţi. Prin analogie există o „lungime ultimă” numită şi „Lungimea lui Planck” şi „Timpul lui Planck” care este cea mai mică unitate de timp posibilă.</span></div>
<h3 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12.0pt; letter-spacing: -.2pt;">
Originea Big–Bangului</span></i></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Există două importante curente care tratează originea Big-Bang-ului:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Susţinătorii unuia dintre ele afirmă că înainte de 10–34secunde după Big–Bang (care reprezintă timpul ce a putut fi determinat de fizicieni) a fost un ocean de energie infinită; perfecţiunea Universului; simetrie absolută înainte de Creaţie; atemporalitate.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Altă teorie, contrară celei a creaţionismului, este teoria contracţiei şi extensiei nesimultane a materiei în Univers care postulează că: „Materia se concentrează şi expandează, se transformă în energie şi apoi din nou în materie, în mod permanent, în diferite centre ale universului infinit, procesul acesta fiind nu numai consecutiv pentru anumite zone cosmice dar şi nelimitat în timp şi spaţiu, materia nu ia naştere din nimic. Procesul formării Universului nu a început niciodată şi nu a fost iniţiat de nimeni; el este un proces natural, obiectiv, perpetuu şi nelimitat”.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
În apropierea Timpului („zidului”) lui Planck, când temperatura avea nivelul său maxim şi când din supa primordială (amestecul materie-radiaţie) respectiv oceanul de energie incomensurabilă nu existau încă interacţiuni diferenţiate, universul avea o simetrie perfectă. Lumea, cum este cunoscută, nu este decât vestigiul asimetric al unui univers care era, odinioară, perfect simetric. Această teorie induce idealismul, creaţionismul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Gamow şi studenţii săi au ajuns la concluzia ca unele elemente chimice din universul de azi provin din primele timpuri ale formării acestuia. Unele radiaţii, care se presupune ca datează din perioada Big Bang-ului şi încă mai circulă prin univers. S-a mai descoperit că cele mai uşoare elemente ca hidrogenul, deuteriul şi heliul au fost primele elemente în univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercetătorii susţin că elementele mai grele decât heliul şi mai uşoare decât fierul s-au format în procesul nuclear în stele, iar cele mai grele elemente (mai grele decât fierul) s-au format în urma exploziilor supernovelor.</span></div>
<h3 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12.0pt; letter-spacing: -.2pt;">
Cercetări privind momentul de început al Big–Bangului şi cauzele care au determinat explozia iniţială</span></i></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Fizicienii şi matematicienii, pe baza calculelor matematice, caută să găsească explicaţii asupra momentului zero al Exploziei Iniţiale numite Big-Bang. Astfel:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Teoria fizica cuantică a permis fizicienilor să emită o serie de teorii referitoare la cauza care a determinat Big-Bangul. Demonstraţiile făcute în cadrul şi pe baza teoriei fizicii cuantice precum că o particulă poate fi detectată în două locuri în acelaşi timp, (de unde concluzia că particula este într-o permanentă (continuă) vibraţie), au generat ideea că spaţiul şi timpul sunt abstracţiuni, iluzii.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Există şi teoria "supragravitaţiei", bazată pe faptul că forţa gravitaţională este mult prea mică în raport cu forţa electromagnetică sau cu alte forţe, (deşi în Univers se manifestă ca o forţă deosebit de mare dar şi atotcuprinzătoare), ce a postulat că gravitaţia se scurge într-un Univers paralel şi că forţa gravitaţională ce rămâne în Universul nostru este mult diminuată.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Ambele teorii au condus la dezvoltarea „teoriei membranei” sau Teoria M şi au permis concluzia că în lumea reală trebuie să fie mult mai multe dimensiuni decât cele trei din Universul nostru şi că deci sunt mai multe Universuri.
Într-un laborator din SUA s-a reprodus într-o experienţă, pentru o milionime de secundă (10–7 secunde), modul cum ar fi fost starea materiei imediat după Big–Bang. Ideea este că Big–Bangul a făcut să explodeze punctul ce conţinea o enormă cantitate de energie şi care, datorită condiţiilor, a început să se transforme în materie – „supa primordială” care nici teoretic nu poate fi bine definită! Materia rezultată imediat după Big–Bang (supa primordială) a fost denumită plasmă; experimentul în care s-a obţinut această plasmă a constat într-un bombardament de particule de aur greu şi de deuteriu (izotop al hidrogenului). </span></div>
<h3 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12.0pt; letter-spacing: -.2pt;">
Expansiunea universului</span></i></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Nu e de fapt decat inertia încă deţinută de galaxii dupa Big Bang.
Conform părerilor lui Stephen Hawking, universul a avut o evoluţie foarte regulată, în conformitate cu anumite legi. Astăzi, oamenii de ştiinţă descriu universul în termenii a două teorii parţiale fundamentare – teoria generală a relativităţii şi mecanica cuantică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Universul este spaţiu-timp şi este în expansiune continuă. Aceasta se demonstrează plecând de la teoria relativităţii generale, prin care se ex-plică un fenomen curios : spectrele galaxiilor îndepărtate prezintă un decalaj spre roşu, fenomen ce se produce atunci când sursa emiţătoare este în mişcare în raport cu observatorul.
Savantul Hubble a descoperit că aproape toate galaxiile se depărtează de noi, că mărimea deplasării nu este întâmplătoare ci este proporţională cu distanţa de la noi la galaxie şi că, deci, cu alte cuvinte, cu cât galaxia este mai depărtată, cu atât mai repede se depărtează de noi. Deci universul se extinde, distanţele dintre diferitele galaxii crescând continuu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
„Ceea ce ştim este că universul se extinde cu 5 până la 10 procente la fiecare miliard de ani. Unele observaţii recente indică faptul că rata expansiunii universului nu scade, ci creşte. Este foarte straniu, pentru că efectul materiei în spaţiu, fie că are densitate mică, fie că are densitate mare, poate doar să încetinească expansiunea. La urma urmei, gravitaţia este atractivă. O expansiune cosmică accelerată este ceva în genul suflului unei explozii care sporeşte în loc să se disipeze după explozie. Ce forţă ar putea fi responsabilă pentru a împinge tot mai rapid cosmosul către expansiune? Nimeni nu este încă sigur. Comportarea universului în epoca târzie: universul va continua să se extindă cu o rată mereu crescătoare. (Stephen Hawking – din cartea „O mai scurtă istorie a timpului” apărută în 2007).
Cauza expansiunii accelerate pare să fie din nou manifestarea carac-terului repulsiv al gravitaţiei; s-ar repeta astfel împrejurarea similară din trecutul universului când acesta a trecut printr-o perioadă de dilatare gigantică. Forţa care a determinat comportarea „inflaţionară” a universului ar fi fost gravitaţia care, în acele condiţii, s-a manifestat repulsiv, creând o aşa zisă „presiune negativă”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Fără expansiunea universului nu s-ar fi putut forma nici o legătură stabilă, nici un sistem, nici o organizare a materiei/substanţei/energiei (atomi, molecule, celule, stele, planete, galaxii).</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-20055153303002627322013-06-02T01:52:00.011+03:002020-12-08T23:13:01.248+02:00Universul [1]<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuKK8U0IlZyMflJr8r1EZnEjT5IS76zgh3lv1Y4FBkeLhk-XFVjTDoTwwqeLVp3AVOYf-rM7g4N2nWhJZGMY239F4Ci4wYEo41okUeJyAdBNJ56bjdqMKwWQZv7Iwh3DbXBvh-raKeh_g/s155/056.Universul+%255B1%255D.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuKK8U0IlZyMflJr8r1EZnEjT5IS76zgh3lv1Y4FBkeLhk-XFVjTDoTwwqeLVp3AVOYf-rM7g4N2nWhJZGMY239F4Ci4wYEo41okUeJyAdBNJ56bjdqMKwWQZv7Iwh3DbXBvh-raKeh_g/s155/056.Universul+%255B1%255D.jpg" /></a>
</td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span face=""Trebuchet MS",sans-serif"><span style="font-size: x-small;">C. Flammarion -
Universum</span></span><span face=""Arial Narrow","sans-serif""></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Univers… Universal… ambiguu şi totuşi corect.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Filozofia materialistă afirmă că "la baza Universului stă materia" în contradicţie cu filozofia idealistă care porneşte de la faptul că "la baza universului stă ideea absolută".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Imaginea alăturată pare a fi concludentă pentru a încerca o definiţie: Universul este tot ceea ce se vede plus tot ce mai poate exista.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Universul este compus din materie. Materia, ca realitate obiectivă, ni se dezvăluie prin simţuri. Ea se găseşte sub trei forme:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
<i>substanţa</i> - caracterizată prin masă;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><i>câmp</i> - caracterizat prin energie;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><i>timp</i> - caracterizat prin direcţia bine definită de scurgere (deşi la nivelul microuniversului s-ar putea ca timpul să curgă în ambele direcţii). </span></div>
<br />
<h2 align="right" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-add-space: auto; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"><span class="mw-headline"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16pt; letter-spacing: -0.2pt;">Formarea Universului</span></i></span></span><span style="mso-bookmark: _Toc214411195;"></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 16pt; letter-spacing: -0.2pt;"></span></i></h2>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Universul, conform calculelor astronomilor, s-a format cu 13,73 miliarde de ani în urmă (plus/minus 120 milioane de ani), ca urmare a unei explozii de proporţii numită Big-Bang.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Teoria, pur ipotetică reprezintă căutarea de a descoperi structura,
comportamentul şi evoluţia materiei şi energiei existente. O teorie în care timpul e comprimat la maxim.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Universul este infinit în spaţiu (acesta afirmatie nu a fost niciodată demonstrata, e doar o presupunere) şi se presupune că are un final în timp.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Astronomii cred că în prima fracţiune de secundă de după explozie, universul s-a extins în proporţii de milioane de ori mai mari decât starea iniţială, iar în următoarea fracţiune de secundă extinderea a devenit mai înceată, acesta răcindu-se şi lăsând loc particulelor de materie să se formeze. Când universul a ajuns la prima sa secundă de existenţă, se presupune că atunci s-au format protonii, iar în următoarele 1000 de secunde a urmat era nucleo-sintezei, era în care s-au format nucleii de deuteriu şi care este prezent în universul de acum. În aceste 1 000 de secunde s-au format şi nucleii de litiu, beriliu şi heliu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Când universul a ajuns la vârsta de un milion de ani a ajuns să se răcească până la temperaturi de 3300 °C în medie în care protonii şi nucleii mai grei s-au format în urma
nucleosintezei, putând apoi să se combine cu electronii formând atomii. Înainte ca electronii să se combine cu nucleii, circulaţia radiaţiilor prin spaţiu era dificilă, radiaţiile în forma fotonilor nu puteau traversa spaţiul fără a intra în coliziune cu electronii, dar odată cu combinarea protonilor cu electronii care au format hidrogenul, traversarea fotonilor a fost uşurată. Radiaţiile în forma fotonilor au caracteristicile gazului. Din momentul în care radiaţiile au fost eliberate, totul s-a răcit pana la -270°C, numindu-se radiaţia cosmică de fond. Aceste radiaţii au fost detectate prima dată de către radiotelescope şi apoi de către sonda spaţială COBE.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Între anul 2 milioane şi anul 4 milioane după Big-Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energetice. O populaţie de stele s-a format din gazul şi praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populaţie se numeşte <b>Populaţia I</b> şi a fost formată aproape în întregime din hidrogen şi heliu. Stelele formate au evoluat creând la rândul lor alte elemente mai grele care au dus la fuziuni nucleare explodând şi formând supernovele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Mai târziu s-a format <b>Populaţia II</b>, din care face parte şi Soarele nostru, şi conţine elemente grele formate în istorie. Soarele nostru s-a format acum 5 miliarde de ani şi se află la
jumătatea vieţii sale. Se presupune că <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">viaţa soarelui</span> este de aproximativ <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">11 miliarde de ani<b>.</b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Acum <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">4,6
miliarde de ani</span> s-a format <b>sistemul solar</b>. Cea mai veche fosilă a unui organism viu datează de acum peste 3,5 miliarde de ani.</span></div>
<br />
<h1 align="right" style="margin-top: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="mso-bookmark: _Toc214411196;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span color="windowtext" style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.2pt;">Vârsta Universului</span></i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span color="windowtext" style="font-family: "Palatino Linotype","serif"; font-size: 12pt; letter-spacing: -0.2pt;"></span></i></h1>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Calculele cele mai recente arată că vârsta universului este de 10-15 miliarde de ani. Gamov şi studenţii săi au ajuns la concluzia ca unele elemente chimice din universul de azi provin din primele timpuri ale formării acestuia. Unele radiaţii, care se presupune ca datează din perioada big bang-ului şi încă mai circulă prin univers. S-a mai descoperit că cele mai uşoare elemente ca hidrogenul, deuteriul şi heliul au fost primele elemente în univers, iar celelalte elemente mai grele s-au format ulterior. Cercetătorii susţin că elementele mai grele decât heliul şi mai uşoare decât fierul s-au format în procesul nuclear în stele, iar cele mai grele elemente (mai grele decât fierul) s-au format în urma exploziilor super-novelor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Unii specialişti apreciază că această vârstă se poate determina destul de aproximativ şi rezultatul este în funcţie de metoda folosită. Una din metode se bazează pe mişcarea galaxiilor, mai precis pe faptul că mişcarea lor este proporţională cu distanţa şi arată că „începutul universului” se situează cu 15–20 de miliarde de ani în urmă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Şi Georges Abell de la California University, S.U.A. are părerea că vârsta universului ar fi cuprinsă între 15-20 de miliarde de ani, iar după Sandage şi Tammann această cifră ar fi exact 19,5 miliarde de ani.</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face="'Trebuchet MS', sans-serif" style="font-size: x-small;"><b>Continuare în <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2013/07/universul-2.html" target="_blank">Universul [2]</a></b></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-26843683433610440882013-05-26T03:22:00.017+03:002020-12-08T23:07:59.985+02:00Dimensiunea existenţei, timpul [3]<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguCWqWzufnJRgXaesTyLSBi1EEIfVwH7k3WSS1yrMNVMd6bEeBO5N_Vf07G8kqOv2uIYjyr8vji4yYQTBZ1RwXpDURxsGU0i0_z68DTf-OCEx-TzE7x624FU99H3D4lNHoKg2iWvzf2Lo/s400/055.Timpul+%255B1%255D.jpg" style="clear: left; display: block; float: left; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguCWqWzufnJRgXaesTyLSBi1EEIfVwH7k3WSS1yrMNVMd6bEeBO5N_Vf07G8kqOv2uIYjyr8vji4yYQTBZ1RwXpDURxsGU0i0_z68DTf-OCEx-TzE7x624FU99H3D4lNHoKg2iWvzf2Lo/s200/055.Timpul+%255B1%255D.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>Denumirea lunilor</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Romanii au dat numele lui Iuliu Cezar şi Augustus unor luni astfel: au rebotezat luna a cincea – Quintilis (luna martie fiind prima lună a anului) – Iulius (iulie) în 44 î.Hr. şi luna a şasea – Sextilis – Augustus în anul al 8-lea al erei noastre. Şi alte luni au fost rebotezate de diferiţi împăraţi, dar noile nume nu au supravieţuit morţii iniţiatorilor schimbării. Caligula a redenumit a şaptea lună–September–Germanicus; Nero a redenumit Aprilis–aprilie–Neroneus, Maius–mai–numele de Claudius şi Iunius–iunie–Germanicus; Domiţian a redenumit September Germanicus şi luna a opta – October–Domitianus. September a fost redenumit Antoninus şi Tacitus. November – a noua lună – a fost redenumită Faustina şi Romanus. Commodus a fost unic prin redenunirea tuturor lunilor după propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus şi Exsuperatorius.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Mai mult timp decât nume efemerele date de împăraţii romani au rezistat numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile de-numirile agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: Wintarmanoth (luna de iarnă–ianuarie), Hornung (bastard–februarie), Lentzinmanoth (luna împrumutată-martie), Ostarmanoth (luna Paştelui–aprilie), Winnemanoth (luna păşunatului–mai), Brachmanoth (luna aratului–iunie), Heuvimanoth (luna fânului–iulie), Aranmanoth (luna recoltei-august), Witumanoth (luna lemnului–septembrie), Windumemanoth (luna culesului viei), Herbistmanoth (luna ierbii-noiembrie) şi Heilagmanoth (luna sfântă–decembrie).</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>Numărul de zile al lunilor</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Conform învăţatului din secolul al XIII-lea Sacrobosco, schema originală a lunilor calendarului iulian era una foarte regulată, cu luni alternative scurte şi lungi. Astfel, din ianuarie până în decembrie, numărul de zile ale lunilor era, pentru calendarul roman republican, următoarea: 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, şi 29, totalizând 354 zile. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">El credea că Iuliu Cezar a adăugat o zi fiecărei luni, cu excepţia lunii fe-bruarie, în tottal de 11 zile în plus, anul ajungând astfel la 365 de zile. O zi suplimentrară putea să fie adăugată la februarie în anii bisecţi: 31, 29 (30), 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, şi 30. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">El considera că Augustus a schimbat schema astfel: 31, 28 (29), 31, 30, 31, 30, 31, 31, 30, 31, 30, şi 31, dându-ne astfel modul neregulat al numărului de zile ale lunilor pe care îl avem şi în zilele noastre. Motivul ar fi fost dorinţa ca lungimea lui <i>Augustus</i> să nu fie mai mică (şi inferioară ca importanţă) lui <i>Iulius</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Deşi această teorie este răspândită şi în prezent, este aproape sigur că Sacrobosco a greşit. O pictură murală, care înfăţişează un calendar roman republican, s-a păstrat până în zilele noastre, ceea ce confirmă faptul că lunile aveau o lungime neregulată încă mai înainte ca Iuliu Cezar să reformeze calendarul astfel: 29, 28, 31, 29, 31, 29, 31, 29, 29, 31, 29, şi 29. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">De asemenea, un lucru care nu s-a schimbat la trecerea de la calendarul roman la cel iulian au fost datele Nonelor şi Idelor. În particular, Idele erau pe 15 (sau pe 13) ale
lunilor martie, mai, iulie şi octombrie. Acest lucru sugerează că lunile menţionate mai sus au avut tot timpul 31 de zile în calendarul iulian. În sfârşit, teoria lui Sacrobosco este contrazisă de lungimea de 31 de zile a lunii Sextilis dată de papirusul egiptean din anul 24 î.Hr.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
<b><i>Numerotarea anilor</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Metoda cea mai folosită de romani pentru identificarea anilor în scopul numerotării eră să-i numească după cei doi consuli care îşi inaugurau consulatul în acel an. Din 153 a. Chr., ei îşi începeau mandatul pe 1 ianuarie, iar Iuliu Cezar nu a schimbat acest obicei. Anul acela era un an eponim (botezat cu numele unui magistrat). Anii romani au fost astfel numiţi până la mandatul ultimului consul numit în 541. Romanii numărau mai rar anii de la fondarea fondarea oraşului Roma, <i>ab urbe condita</i> (AUC). Această metodă era folosită de istoricii romani pentru determinarea numărului de ani dintre două evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice. Mai mult decât atât, istoricii foloseau date diferite pentru fondarea Romei. <i>Fasti Capitolini</i>, o inscripţie care conţine o listă a consulilor, publicată de Augustus, folosea ca dată a fondării 752 a. Chr.. Data folosită de Varro, 753 a.Chr., a fost adoptată de istoricii moderni. Editorii renascentişti adăugau data fondării Romei manuscriptelor pe care le publicau, dând falsa impresie că romanii îşi numerotau anii. Este de amintit că anul de fondare varronian nu a început pe 1 ianuarie, ci în Ziua Întemeietorului – 21 aprilie. Acest lucru împiedica biserica romana timpurie să sărbătorească Paştele după 21 aprilie, deoarece sărbătorile de Ziua Întemeietorului erau în dezacord cu sobrietatea Postului Mare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Pe lângă anii consulari, romanii mai foloseau uneori şi anii de domnie ai unui împărat. <i>Anno Diocletiani</i>, numiţi astfel după Diocleţian, au fost folosiţi de creştinii din Alexandria pentru a-şi numerota Paştile de-a lungul secolului al IV-lea şi al V-lea. În 537, Iustinian a hotărât ca, din acel moment înainte, data trebuie să includă numele împăratului, indicţiunea şi numele consulului. Indicţiunea a făcut ca anul Bizantin să înceapă pe 1 septembrie. În anul 525, Dionisie cel Mic a propus sistemul anno Domini, care s-a răspândit treptat în Europa Occidentală creştină, după ce sistemul a fost adoptat de călugărul Beda Venerabilul. Anii au început să fie numerotaţi de la anul presupus al naşterii lui Isus, de 25 martie –Buna-vestirea, pentru ca în curând această dată să fie schimbată pe 25 decembrie– Crăciunul, înapoi de Bunavestire în Anglia, pentru ca în Franţa anii să fie număraţi începând cu ziua de Paşte.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>De la calendarul iulian la calendarul gregorian</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Calendarul iulian</b> a fost folosit în Europa din timpurile Imperiului Roman până în anul 1582, când Papa Grigore al III-lea a promulgat <b>calendarul gregorian</b>, care a fost în scurtă vreme adoptat de majoritatea ţărilor catolice. Ţările protestante l-au adoptat ceva mai târziu, iar ţările din Europa Răsăriteană l-au adoptat mult mai târziu, unele la începutul secolului al XX-lea. Rusia a folosit calendarul iulian până după Revoluţia rusă, de aceea Revoluţia din Octombrie a izbucnit în noiembrie, conform <b>calendarului gregorian</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Deşi ţările din Europa Răsăriteană au adoptat <b>calendarul gregorian</b> până în 1923, bisericile lor naţionale ortodoxe folosesc în continuare <b>calendarul iulian</b>. La un sinod de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit. Acest calendar este format dintr-o parte solară, care este şi va fi similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 şi o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paştele la Ierusalim. Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunară, continuând astfel sărbătorirea Paştelui conform calendarului iulian, (Biserica Ortodoxă Finlandeză foloseşte calendarul gregorian pentru sărbătorirea Paştelui). Partea solară a calendarului a fost acceptată numai de unele dintre bisericile ortodoxe, şi anume: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963), acestea sărbătorind Crăciunul pe 25 decembrie <b>calendarul gregorian</b>, odată cu bisericile catolice, până în anul 2800. Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci au continuat să folosească <b>calendarul iulian</b> pentru datele fixe, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie <b>calendarul iulian</b> (7 ianuarie <b>calendarul gregorian</b>) până în anul
2100.</span></div>
<br />
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Calendarul gregorian</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Calendarul gregorian</b> este varianta de calendar cea mai răspândit folosită. O modificare a calendarului iulian a fost pentru prima oară propusă de doctorul napolitan Aloysius Lilius şi a fost decretată de Papa Grigore al XIII-lea (numele căruia l-a primit calendarul) pe 24 februarie 1582. Introducerea <i>calendarului gregorian</i> a fost
necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute uşor înapoi în anul calendaristic. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq_UFlJkJkcJGlqHyrpEAk8S0zkeg3j2aAoOyNRdkHP95FZaK82F1NJZLMBYIgL4WCWiovDjM9V19eOeHQqo4_bgVTIw5HvvFNYMa-riRPhc97zb2wv_PPKp4cEDtAwUBa7tpPEmBxDEM/s0/055.Timpul+%255B2%255D.jpg" style="clear: right; float: right; padding: 1em 0px;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq_UFlJkJkcJGlqHyrpEAk8S0zkeg3j2aAoOyNRdkHP95FZaK82F1NJZLMBYIgL4WCWiovDjM9V19eOeHQqo4_bgVTIw5HvvFNYMa-riRPhc97zb2wv_PPKp4cEDtAwUBa7tpPEmBxDEM/s0/055.Timpul+%255B2%255D.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sărbători Paştele la data pe care o credeau ei că a fost stabilită la Primul Conciliu de la Niceea în anul 325. Deşi unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile creştine să sărbătorească Paştele în aceiaşi zi, în realitate aceasta nu s-a întâmplat. Biserica Alexandriei sărbătorea Paştele în sâmbăta după sau în a 14-a zi după luna plină care cădea după echinoţiul de primăvară, pe care l-au stabilit pe 21 martie. Însă Biserica Romei considera că echinocţiul cădea pe 25 martie şi folosea altă zi a de sărbătorire. Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu excepţia a câteva de la graniţa Imperiului Bizantin), au adoptat Paştele alexandrin, care plasa încă echinocţiul pe 21 martie. Deşi călugărul britanic Beda Venerabilul notase deja schimbarea datei în 725, ea a continuat
să se schimbe chiar în secolul al XVI-lea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Mai mult, numărarea fazelor lunii care erau folosite ca să calculeze Paştele erau fixate pe calendarul iulian după un ciclu de 19 ani. Aceasta era o aproximaţie care dădea o eroare de o zi la 310 ani. Astfel, până în secolul al XVI-lea se acumulase o diferenţa de patru zile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">O rezolvare a problemei s-a găsit prin definirea unei reguli: <i>anii divizibili prin 100 vor fi ani bisecţi numai dacă sunt divizibili şi prin 400</i>. Astfel, în ultimul mileniu, anii 1600 şi 2000 au fost bisecţi, dar 1700, 1800 şi 1900 nu au fost. În acest mileniu, anii 2100, 2200, 2300 şi 2500 nu vor fi ani bisecţi, în timp ce anul 2400 va avea această calitate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Când a început folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a <b>calendarului gregorian</b>, 15 octombrie 1582. Totuşi, datele de "5 octombrie 1582" până la "14 octombrie 1582" (inclusiv) sunt încă valide în aproape toate ţările, deoarece cea mai mare parte a ţărilor catolice nu au adoptat noul calendar la data specificată în bula papală, ci doar câteva luni sau chiar câţiva ani mai târziu (ultima în 1587). Ziua Anului Nou fusese deja standardizată în toată Europa Occidentală pe 1 ianuarie încă de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, inclusiv în ţările care deve-niseră protestante între timp, precum erau Germania, Suedia şi Anglia. Totuşi, deşi în Anglia ziua de 1 ianuarie a fost numită ziua Anului Nou, schimbarea numărului anului s-a făcut pe 25 martie – Lady Day (Buna-vestire) până în 1752. (În Scoţia s-a adoptat ziua de 1 ianuarie ca zi a Anului Nou doar în 1600, în condiţiile în care s-a continuat folosirea calendarului iulian).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Uneori este necesar să se indice până şi faptul că anii au două denumiri diferite datorită schimbării zilei de început a anului. De exemplu: "10 februarie/21 februarie 1751/1752". Această confuzie apare datorită faptului că Biserica şi Statul au folosit de cele mai multe ori sisteme dife-rite de calendare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ciclul de 19 ani folosit pentru calendarul lunar a trebuit corectat cu 1 zi la fiecare 300 sau 400 de ani, (de 8 ori în 2500 de ani), împreună cu corecţiile necesare aplicate anilor care nu mai sunt bisecţi, (1700, 1800, 1900, 2100,etc). De fapt, în felul acesta s-a introdus o nouă metodă de calculare a zilei Paştelui.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Adoptarea calendarului de către <b><i>statele necatolice</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Foarte puţine ţări au adoptat noul calendar pe 15 octombrie 1582. A fost vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. Ţările necatolice nu au fost de acord cu adoptarea reformei calendarului. Anglia, Scoţia, ca şi restul Imperiului Britanic (inclusiv coloniile care fac parte din ceea ce este acum SUA), nu au adoptat <b>calendarul gregorian</b> până în 1752, moment în care a fost nevoie de o corecţie de 11 zile, (2 septembrie 1752 a devenit 14 septembrie 1752). În Imperiul Britanic s-au dat legi speciale pentru ca nu cumva să existe neînţelegeri cu privire la data plăţilor anuale sau lunare stabilite conform calendarului iulian.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Danemarca, Norvegia şi zonele protestante ale Germaniei au adoptat noul calendar solar în 1700, datorită influenţei astronomului danez Ole Rømer, dar nu au adoptat şi schimbările făcute anului lunar. În loc de aceasta, ei au hotărât să calculeze ziua Paştelui folosind momentul echinocţiului şi fazele lunii conform <i>Tabelelor Rudolphine</i> ale lui Kepler din 1627. Ei au adoptat schimbarea făcută anului lunar doar în 1776.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În cazul Suediei, schimbarea la <b>calendarul gregorian</b> a fost un proces gradual. S-a început schimbarea în 1700, dar s-a decis să se
facă ajustarea cu 11 zile prin excluderea unei zile din anii bisecţi (ziua de 29 februarie) din 1700 până în 1740. În acest timp, nu numai că în Suedia calendarul era în dezacord atât cu cel iulian cât şi cu cel gregorian pentru o perioadă de 40 de ani, dar diferenţa nu era fixă, ci se schimba la fiecare 4 ani. Pentru a face lucrurile şi mai complicate, sistemul nu a fost corect folosit, iar zilele care ar fi trebuit excluse din anii 1704 şi 1708 au rămas din motiv necunoscute în calendar. Regele Carol al XII-lea a recunoscut ineficienţa sistemului şi a hotărât abandonarea lui. Datorită complicaţiilor apărute, s-a hotărât revenirea la calendarul iulian şi introducerea unei zile suplimentare unice, 30 februarie, în anul 1712. Suedia a hotărât trecerea la <b>calendarul gregorian</b> în mod definitiv abia în anul 1753, când 17 februarie a devenit 1 martie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În Rusia, <b>calendarul gregorian</b> a fost acceptat
după Revoluţia din Octombrie printr-un decret al Sovietului Comisarilor Poporului din 24 ianuarie 1918, care făcea ca ziua de 31 ianuarie să fie urmată de 14 februarie 1918.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În România, calendarul a fost introdus în 1919.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În Grecia, acest calendar a fost adoptat în 1924.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Această măsură nu a fost adoptată şi de bisericile ortodoxe răsăritene. În loc de aceasta, în mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit care tăia 13 zile ale acelui an şi adopta o nouă regulă pentru anii bisecţi care făcea ca să nu fie nici o diferenţă între cele două calendare până în anul 2800. Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, România, Polonia şi altele din zona est-mediteraniană (Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Cipru) au adoptat calendarul iulian revizuit. Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sărbători Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a <b>calendarului gregorian</b> până în anul 2800. Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim şi câţiva episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul iulian revizuit şi vor continua să sărbătorească Naşterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în <b>calendarul gregorian</b>, până în anul 2100. Toate celelalte biserici răsăritene, care nu sunt ortodoxe, (bisericile coptă, etiopiană, nestoriană, siriacă şi armenească), vor continua să folosescă propriile lor calendare. Toate bisericile răsăritene continuă să sărbătorească Paştele iulian, cu excepţia Biserica ortodoxă finlandeză care a adoptat paştele gregorian.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Republica China a adoptat în mod formal <b>calendarul gregorian</b> la proclamarea sa din 1 ianuarie 1912 dar, în curând, ţara s-a prăbuşit într-o epocă a dictaturilor militare, fiecare dictator folosind alt calendar. Unificarea Chinei sub autoritatea Kuomintang din octombrie 1928 a făcut ca, efectiv, prima zi a anului 1929 să fie 1 ianuarie a <b>calendarului gregorian</b>. Totuşi, în Republica China a fost menţinută numerotarea tradiţională a lunilor şi un <b>Sistem al Erelor modificat</b>, hotărând că primul an al Republicii Chineze a fost 1912. Acest sistem mai este folosit în Taiwan, unde s-a refugiat guvernul naţionalist al Republicii Chineze. De la proclamarea sa din 1949, Republica Populară Chineză continuă să folosească <b>calendarul gregorian</b> cu lunile numerotate, dar cu anii denumiţi în felul european.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Japonia a înlocuit calendarul tradiţional cu <b>calendarul gregorian</b> pe 1 ianuarie 1873 dar, la fel ca şi China, a continuat să numeroteze lunile şi a folosit numele împăraţilor în locul Anno Domini (după Hristos): <i>Meiji</i> 1=1867, <i>Taisho</i> 1=1912, <i>Showa</i> 1=1926 şi <i>Heisei</i> 1=1989. Numerotarea anilor în stil occidental (<i>seireki</i>) este însă practicată în egală măsură, inclusiv de unele agenţii guvernamentale.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>Extinderea calendarului gregorian</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Calendarul gregorian</b> poate fi extins înapoi în timp, dacă este nevoie, la date la care era oficial calendarul iulian, folosind aşa-numitul calendar gregorian extins. Acest tip de calendar trebuie folosit cu mare precauţie, însă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Pentru folosiri obişnuite, datele evenimentelor petrecute înainte de 15 octombrie 1582 ar trebui să apară în forma lor iuliană şi nu ar trebui convertite la echivalentele lor gregoriene.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">>Datele evenimentelor care s-au produs în ţări în care <b>calendarul gregorian</b> a fost introdus după data de 4 octombrie 1582 sunt puţin mai problematice. De exemplu, în Marea Britanie şi posesiunile sale, (inclusiv coloniile americane), noul calendar nu a fost introdus decât pe 4 octombrie 1582. Cum se pot data evenimentele apărute în perioada de 170 de ani între 1582 şi 1752? Răspunsul depinde foarte mult de context, dar pentru fiecare caz trebuie făcut clar care dintre cele două calendare este folosit. Ar fi absurd să se meargă înapoi în timp şi să se schimbe datele tuturor evenimentelor istorice din această perioadă. Totuşi, este deseori recomandabil ca să se coreleze anumite date de pe "stil vechi" în date echivalente pe "stil nou", în cazul în care evenimentele respective trebuie corelate cu altele petrecute în ţări în care se introdusese deja <b>calendarul gregorian</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Dacă se utilizează calendare diferite pentru comparaţii, putem avea parte de imposibilităţi logice, precum aceea a venirii la Londra perechii William şi Maria de Orange mai înainte de a părăsi Olanda, sau aceea a decesului lui Shakespeare şi a lui Cervantes în aceiaşi zi, (23 aprilie 1616), când, de fapt, Cervantes a decedat cu zece zile mai înaintea lui Shakespeare. Această coincidenţa aparentă a fost permisă de UNESCO pentru a marca ziua de 23 aprilie ca „Ziua Internaţională a Cărţii”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Datele evenimentelor petrecute în Marea Britanie mai înainte de 1752 sunt arătate în mod normal în forma lor originală (stil vechi), în timp ce datele evenimentele petrecute în America (britanică) mai înainte de 1752 sunt prezentate de obicei conform <b>calendarului gregorian</b> (stil nou).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">De exemplu, Shakespeare a murit pe 23 aprilie (stil vechi), şi doar rareori se întâmplă ca această data să fie convertită ca 3 mai (stil nou). Dar, deşi George Washington s-a născut pe 11 februarie (stil vechi), ziua sa de naştere este sărbătorită în zilele noastre pe 22 februarie (stil nou). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Totuşi, nici una dintre practicile de mai sus nu este universal acceptată în toate ţările, iar uneori este neclar ce calendar se foloseşte şi asta poate duce la premise false, care poate duce la date convertite incorect dintr-un calendar în altul. Odată cu creşterea interesului pentru istoria calendarului, apar mai multe informaţii despre datele reale ale evenimentelor şi erorile vechi pot fi corectate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
De asemenea, trebuie avut în vedere că atât calendarul extins gregorian cât şi cel iulian nu au anul 0, folosind în loc anii 1, 2, … atât pentru anii de dinainte de Cristos (î.Hr.) cât şi pentru cei ai erei creştine (d.Hr.). De aceea, succesiunea general acceptată este: … 2 î.Hr., 1 î.Hr., 1 d.Hr., 2 d.Hr., etc. Standardul ISO 8601 foloseşte numerotarea anului astronomic, care include un an 0 şi ani sub formă negativă şi pozitivă. De aceea, succesiunea anilor conform standardului ISO 8601 este -0002, -0001, 0000, 0001, 0002.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
<b><i>Precizia calendarului gregorian</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
<b>Calendarul gregorian</b> îmbunătăţeşte aproximaţia făcută de calenda-rul iulian prin neluarea în calcul a trei ani bisecţi iuliani la fiecare 400 de ani, rezultând un an mediu de 365,2425 zile medii solare, ceea ce duce la o eroare de 1 zi la 3300 ani prin comparaţie cu anul mediu tropical de 365,2422 zile, dar mai puţin de o jumătate de zi prin comparaţie cu anul echinoţiului de primăvară de 365,2424 zile. Amândouă aprecierile sunt mult mai precise decât cea iuliană, care are o eroare de 1 zi la 128 de ani, rezultând din aproximarea anului ca având 365,25 zile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
Pe o perioadă de mai multe mii de ani, <b>calendarul gregorian</b> va rămâne în urma anotimpurilor datorită scăderii vitezei de rotaţie a Pământului, care face ca durata zilei să crească în timp, (vezi şi acceleraţia de maree şi secunda în plus), în timp ce anul îşi păstrează durata constantă. Echinocţiul va apărea mai devreme cu un număr de zile egal cu [anul în viitor/5000]. Această problemă este una comună pentru oricare versiune de calendar, inclusiv pentru cel gregorian.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-18256920096417357062013-05-25T00:48:00.003+03:002020-12-08T23:02:36.342+02:00Dimensiunea existenţei, timpul [2]<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh08ml0Cbu3pR42npB1WXuSbC7zjL9Wr5ZwkMpoO1nZnkTjqiiByqk6Wo63nLdJtEQ0YW69edoDA6Q70m1JSTUvk6xSDWqPsnD8-r1bIToiX04qAvWalDFbMk1CiyBEqI8Abgkh2auWnhI/s400/054.Timpul+%255B2%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh08ml0Cbu3pR42npB1WXuSbC7zjL9Wr5ZwkMpoO1nZnkTjqiiByqk6Wo63nLdJtEQ0YW69edoDA6Q70m1JSTUvk6xSDWqPsnD8-r1bIToiX04qAvWalDFbMk1CiyBEqI8Abgkh2auWnhI/s200/054.Timpul+%255B2%255D.jpg"/></a></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<b><i><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 16pt; letter-spacing: 0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Măsurarea timpului</span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>Ceasul</i></b> este un instrument de măsurare a timpului. În mod normal, termenul <i>ceas</i> se referă la un dispozitiv ce indică ora exactă conform unui standard de timp, iar termenul cronometru pentru un dispozitiv ce măsoară durate de timp. Prin extensie, termenl <i>ceas</i> se utilizează şi pentru dispozitive ce recepţionează şi indică ora exactă transmisă de un dispozitiv aflat la distanţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">După modul de funcţionare distingem:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceasuri solare, care indică timpul solar adevărat: </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 28.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "Courier New"; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Courier New";">o<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">cadranul solar; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 28.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "Courier New"; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Courier New";">o<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">gnomul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> clepsidre cu nisip sau cu apă; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> lumânare gradată; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceasuri mecanice: </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 28.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "Courier New"; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Courier New";">o<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ceas cu pendul (ce utilizează un pendul gravitaţional); </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 28.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "Courier New"; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Courier New";">o<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ceas cu pendul de torsiune;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 28.4pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "Courier New"; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Courier New";">o<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ceas cu balansier (ce utilizează un pendul elastic);</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceas electromecanic; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceas electronic, care în ciuda numelui, măsoară timpul pe baza unui fenomen mecanic, vibratia unui cristal de cuarţ; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceas atomic ce utilizează oscilaţiile produse de un dispozitiv de tip laser. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Pentru a determina o perioadă exactă de timp se foloseşte cronometrul, (Cronos mitologia greacă), sau:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> tahimetru scară de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> pulsometru folosit în medicină pentru măsurarea pulsului; </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> altimetru folosit de alpinişti pentru determinarea timpului şi alti-tudinii;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceasuri prelucrate în calculatoare de buzunar, telefon mobil etc. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>După utilizare şi formă</b> ceasurile pot fi: </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri de perete (cu pendulă), sau ceasuri de turn (orologii); </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri de buzunar, sau ceasuri de mână;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri deşteptătoare;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri atomice (de o precizie mare);</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri pentru scufundători, pentru şah;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri pentru piloţi;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> Ceasuri astronomice;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> ceas atomic ce utilizează oscilaţiile produse de un dispozitiv de tip laser. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În trecut au fost folosite ceasuri de meridian, clepsidre, ceasuri cu nisip, cu apă, sau ceasuri solare.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>Cronologia invenţiilor</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> cca. 1280: <i>Ceasul cu roţi</i> in Anglia Mănăstiri şi Catedrale </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1427: <i>Diferite părţi componente şi arcul</i>, Heinrich Arnold</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1510: <i>Ceasul de buzunar</i>, Peter Henlein, (<i>Nürnberger Ei</i>)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1657: Ceas cu pendulă, Christian Huygens</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1923: Ceas automatic, John Harwood</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1927: Ceas cu curare, Warren Alwin Marrison</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1949: Ceas atomic</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> 1967: Ceas cu unde radio, Wolfgang Hilberg (Telefunken – Patent)</span></div>
<br />
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<b><i><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 16pt; letter-spacing: -0.2pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Organizarea timpului: Calendarul</span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Un <b>calendar astronomic</b> este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mişcarea aparentă a Soareluisau o combinaţie a poziţiei celor două corpuri cereşti.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><i><b>Calendar solar</b></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Calendarul solar stabileşte durata unei zile, a celor patru anotimpuri, solstiţiile şi echinocţiile în raport cu traiectoria aparentă a Soarelui pe bolta cerească.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Exemple de calendare solare:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul dacic;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul egiptean;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul coptic;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul zoroastric;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul maya;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul aztec </i>(Tenochtitlán); </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul iulian;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarul gregorian;</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i> Calendarulul francez</i> instaurat în timpul Revoluţiei Franceze (24 august 1795). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><i><b>Calendar selenar</b></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Calendarele selenare (sau lunare) iau ca reper mişcarea Lunii în jurul Pământului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Exemple de calendare lunare:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i>Calendarul sovietic;</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i>Calendarul ebraic;</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i>Calendarul tailandez;</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i>Calendarul chinez.</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Wingdings;">§<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]-->
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> <i>Calendarul tailandez;</i> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Mai mult sau mai puţin importante în timpurile actuale, toate aceste calendare au marcat cultura şi civilizaţia umană. Având aspect social pregnant, calendarele utilizate în spaţiul creştin este o dovadă de organizare modernă a timpului. Până la urmă toate calendarele au urmărit asta, dar bazându-se pe concepţiile culturale ale respectivei civilizaţii, nu au ajuns să fie adoptate la modul general. Dar până la urmă... Istoria e scrisă de învingători.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Cu o importanţă mare, chiar enormă, pentru ceea ce a însemnat bagajul de cunoştinţe ştiinţifice al acestor civilizaţii dispărute şi pe care creştinismul le-a mai şi dosit prin Biblioteca Vaticanului, păstrându-le secretul cu străşnicie, nu trebuiesc tratate la modul de subiecte de informaţie, motiv pentru care aici nu se va face referire la ele. Însă, tocmai luând în considerare informaţiile extraordinare ce le aduc acestea, tratarea şi discutarea lor a meritat subcapitole separate.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 16pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i> Calendarul iulian</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr., (sau 709 <i>ab urbe condita</i>). Acest tip de calendar a fost ales după consultări cu astronomul Sosigenes din Alexandria şi a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obişnuit de 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Calendarul iulian a rămas în uz în unele ţări până în secolul al XX-lea şi mai este folosit încă de mai multe biserici naţionale ortodoxe. Cu aceast calendar ar trebui adăugate prea multe zile pentru a păstra corespondenţa cu anul astronomic, care este mai lung cu 11 minute decât anul iulian mediu, această ducând la acumularea unei zile diferenţă în 128 de ani. S-a spus că Cezar era conştient de imperfecţiunea calendarului propus, dar a considerat că este vorba de o problemă minoră. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, în secolul al XVI-lea, s-a făcut reforma calendarului gregorian, care făcea reglarea funcţie de echinocţiul de primăvară şi luna sinodică (pentru Paşte). Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se foloseşte denumirea de Stil Vechi prin comparaţie cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 14pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b><i>De la calendarul roman la cel iulian</i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Anul obişnuit în vechiul calendar roman era format din 12 luni cu 355 de zile. Se mai adăuga o lună suplimentară, (<i>Intercalaris</i>), între februarie şi martie. Intercalaris era formată prin introducerea a 22 de zile înaintea ultimelor 5 zile ale lui februarie, creând astfel o lună de 27 de zile. Intercalaris începea după o lună februarie trunchiată la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 378 de zile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Conform scriitorilor romani Censorinus şi Macrobius ciclul ideal de intercalare consta din ani de 355 de zile care alternau cu ani de 377 sau 378 de zile. După acest sistem anul mediu roman avea 366,188 de zile pentru o perioadă de 4 ani, ducând la o deviere de 1 zi pe an pentru orice solstiţiu sau echinox. Macrobius descrie o ajustare mai fină, pentru 8 ani din 24 existau numai trei ani Intercalaris de 377 de zile. Această reglare făcea ca anul mediu să fie de 365,188 de zile pentru o perioadă de 24 de ani. În practică însă, nu s-a folosit automat această schemă ideală, lungimea anului fiind hotărâtă de Pontifex Maximus. Atât cât poate fi determinat cu siguranţă din dovezile istorice, se poate aprecia că mai degrabă s-a folosit o schemă neregulată şi arbitrară, nu cea ideală. Reglările se făceau la fiecare doi sau trei ani, uneori după perioade mai mari de timp, iar alteori se făceau reglări ale anului în doi ani consecutivi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Dacă era gestionat corect, acest sistem ar fi permis anului roman să rămână în medie aproximativ aliniat anului tropical. Atunci când au fost omise prea multe intercalări, aşa cum s-a întâmplat după al doilea război punic şi în timpul războaielor civile, calendarul s-a îndepărtat foarte mult de alinierea cu anul tropical. Mai mult, cum intercalările erau făcute relativ târziu, cetăţenii romani obişnuiţi nu cunoşteau de cele mai multe ori data oficială, în mod special dacă se aflau mai departe de oraşe. Datorită acestor fapte, ultimii ani de dinaintea calendarului iulian au fost denumiţi <i>ani ai dezordinii</i>. Problema a devenit mai mare pe vremea lui Iuliu Cezar, (63 î.Hr. – 46 î.Hr.), când au fost numai cinci luni intercalate în loc de opt, nici una dintre ele în perioada 51-46 î.Hr.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Reforma iuliană încerca să corecteze pentru totdeauna această problemă. Înainte de a fi aplicată reforma, zile care nu fuseseră intercalate, (67 de zile – 22+23+22), au fost adăugate între noiembrie şi decembrie 46 î.Hr., sub forma a două luni suplimentare faţa de cea de 23 de zile care fusese deja adăugată după februarie. Toate aceste 90 de zile au fost adăugate ultimului an roman republican, rezultând un total de 445 de zile. Pentru că a fost ultimul an din seria celor neregulaţi, a fost numit <i>ultimul an al dezordinii</i>. Primul an în care a funcţionat reforma a fost 46 î.Hr..</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 14pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><i><b>
Eroarea anilor bisecţi</b></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În ciuda faptului că noul calendar era mult mai simplu decât cel roman, cei chemaţi să pună în practică reforma se pare că au înţeles greşit algoritmul. Ei au adăugat un an bisect la fiecare trei ani, nu la patru, cum era normal. Cezar Augustus a remediat această discrepanţă după 36 de ani de la prima greşeală. El a hotărât să sară câteva zile pentru a corecta eroarea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Alternanţa istorică a anilor bisecţi în această perioadă nu ne-a fost transmisă de nici o sursă antică, deşi existenţa anilor bisecţi la fiecare trei ani este confirmată de o inscripţie care datează din anul 8 sau 9 A.D. Învăţatul Joseph Scaliger a stabilit în 1583 că reforma lui Augustus a avut loc în anul 8 A.D., şi a stabilit că şirul de ani bisecţi a fost 42-39-36-33-30-27-24-21-18-15-12-9î.Hr, 8, 12A.D., etc. Această propunere este cea mai răspândită soluţie acceptată. Uneori se sugerează că anul 45 î.Hr a fost un an bisect.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">S-au propus şi alte soluţii. Kepler a propus ca şirul corect al anilor bisecţi să fie 43-40-37-34-31-28-25-22-19-16-13-10î.Hr., 8-12 A.D. etc. În 1883, învăţatul Matzat a propus şirul 44-41-38-35-32-29-26-23-20-17-14-11î.Hr., 4-8-12 A.D., etc., bazându-se pe un pasaj din Dio Cassius, care menţiona o zi din anul 41î.Hr. ca fiind <i>contrară regulii (lui Cezar)</i>. În 1960, Radke a presupus că reforma a fost instituită de fapt când Augustus a devenit Pontifex Maximus în 12î.Hr., sugerând secvenţa 45-42-39-36-33-30-27-24-21-18-15-12î.Hr., 4-8-12 A.D., etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În 1999, a fost publicat un papirus egiptean care conţinea efemeride (tabel al poziţiilor pe cer ale soarelui, lunii şi planetelor), datat în anul 24 î.Hr. atât în calendarul egiptean cât şi în cel roman. Din acest papirus se poate deduce că cea mai probabilă succesiune a anilor bisecţi este 44-41-38-35-32-29-26-23-20-17-14-11-8 î.Hr., 4-8-12 A.D. etc., foarte aproape de şirul sugerat de Matzat. Aceasta ne arată ca şirul standard cu an bisecţi la fiecare patru ani începe în anul 4 al erei noastre, la 20 de ani de la reforma lui Augustus. Acest şir face ca anul roman să coincidă cu anul iulian în perioada 32-26 î.Hr. Aceasta sugerează că unul dintre scopurile reformei lui Augustus a fost aceea de a asigura ca datele cheie ale carierei sale să rămână neschimbate, (precum aceea a căderii Alexandriei de pe 1 august 30 î.Hr. care a rămas neschimbată de reformă).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Datele romana inainte de anul 32 î.Hr. erau în mod tipic cu o zi sau două în urma aceleiaşi date din calendarul iulian. Astfel, data de 1 ianuarie din calendarul roman când s-a aplicat reforma iuliană, cade de fapt pe 31 decembrie 46 î.Hr. a calendarului iulian.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-57225256474560010632013-05-24T14:57:00.017+03:002020-12-08T23:00:20.719+02:00Dimensiunea existenţei, timpul [1]<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhckhc_ZqV4ey_in3mMteMRoIyJBR1BaV1PKB_viePkRpGs89WbRZZHTiSFAuHCLWZdGlNmF2amsyy55q_jFn4azuDHbeFxQwOxpgGnzWnEietPuYIZkJPOOCEup_Q7OLTLtg6VJmUwbfQ/s400/053.Timpul+%255B1%255D.jpg" style="clear: left; display: block; float: left; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhckhc_ZqV4ey_in3mMteMRoIyJBR1BaV1PKB_viePkRpGs89WbRZZHTiSFAuHCLWZdGlNmF2amsyy55q_jFn4azuDHbeFxQwOxpgGnzWnEietPuYIZkJPOOCEup_Q7OLTLtg6VJmUwbfQ/s200/053.Timpul+%255B1%255D.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul... a patra dimensiune, definitorie pentru existenţă, a fost unul dintre cele mai puţin studiate obiecte de cercetare ştiinţifică, dacă îl asimilăm tuturot obiectelor existente fizic.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span 14.2pt="" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;" text-indent:="">În 1995, cercetătorii americani şi britanici care au condus investigaţii în Antarctica au făcut o descoperire, ce s-a dovedit senzaţională. Fizicianul american Marian McLein le-a spus cercetătorilor că în apropierea Polului Sud a observat, pe 27.01.1995, un vârtej de ceaţă gri, pe care l-au luat drept un simplu vortex de furtună polară. Însă vartejul nu şi-a schimbat forma şi nici nu s-a deplasat în timp. Aşa că, decizând să cerceteze fenomenul, au lansat un balon meteorologic dotat cu echipamente de măsurat viteza vântului, temperatura şi umiditatea. Balonul s-a ridicat imediat şi a dispărut brusc în ceaţă. După un timp cercetătorii au adus balonul la sol, cu ajutorul frânghiei legate dinainte de acesta. Surprinderea a venit din măsurătorile citite pe aparate: cronometrul balonului arăta data 27.01.1965, adică 30 de ani în urmă.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Experimentul a fost repetat de câteva ori, după ce s-au asigurat că echipamentul balonului era în bună stare de funcţionare. Dar de fiecare dată ceasul arăta data cu 30 de ani în trecut. Fenomenul a fost numit "poarta temporală" şi a fost raportat la Casa Alba.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Astăzi s-a demarat o investigare a acestui fenomen straniu. Se presupune că acel vârtej de deasupra Polului Sud este un sui-generis tunel al timpului ce permite trecerea în alte dimensiuni temporale. Nu doar atât, s-au demarat programe de trimitere a oamenilor în timp. CIA şi FBI se luptă pentru a controla proiectele care vor schimba cursul istoriei. Nu există incă nici o recunoaştere oficială a autoritătilor federale americane, însă cu această mare tăcere omenirea s-a obişnuit deja. De obicei tăcerea lor este dată de adevăr; reacţia vine rapid dacă neadevăruri se vor a fi propagate.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Faimosul om de ştiinţă rus, Nikolai Kozbrev, a condus un experiment pentru a demonstra posibilitatea călătoriei în timp. El a afirmat chiar că "timpul poate să producă energie". Un fizician american a ajuns la concluzia că timpul a existat înainte de a exista lumea, aşa cum o cunoaştem noi. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ghenadi Belimov, cercetător rus al fenomenelor inexplicabile, filozof şi autor a numeroase cărţi, a publicat un articol cu titlul "Maşina timpului, viteza întâia" în magazinul "Pe culmea imposibilului". El a descris experimente unice realizate de un grup de entuziaşti condus de Vadim Cernobrov, omul care a început construirea de maşini ale timpului încă din 1987. Astăzi acest grup de entuziaşti pot să grăbească sau să încetinească curgerea timpului folosind aceste dispozitive. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În august 2001, într-o pădure izolată din regiunea rusă Volgograd a fost construit un nou model de maşină a timpului menită să fie folosită de om. Deşi folosea doar acumulatoare de autoturism şi functiona la o capacitate redusă, maşina a reuşit să modifice timpul cu 3%; măsurătorile fiind realizate cu oscilatoare cu cristale simetrice. La început, cercetătorii petreceau 5, 10 şi apoi 20 de minute în maşina timpului. Timpul maxim a fost de o jumătate de oră. Cernobrov spune că oamenii se simţeau ca şi când intrau într-o nouă lume; ei simţeau viaţa de aici dar şi pe cea de "acolo" în acelaşi timp ca şi când se deschisese o uşă misterioasă. "Nu pot să explic aceste senzaţii neobişnuite pe care le-am simţit în astfel de momente", spune Cernobrov. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Evident, nici televiziunile şi nici radioul nu au făcut publice aceste experimente. Totuşi, înca de pe vremea lui Stalin se desfăşurau experimente cu timpul, în cadrul Institutului de cercetări a lumilor paralele.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Rezultatele experimentelor conduse atunci de academicienii Kurceatov şi Ioffe se pot găsi astăzi în arhive. În 1952, şeful poliţiei secrete ruse, Beria, dă o primă lovitură cercetărilor, declanşând o anchetă împotriva cercetătorilor care participau la experimente care a avut ca rezultat executarea a 18 profesori şi trimiterea în lagăre a altor 59 de cercetători. Institutul şi-a reluat activitatea mai târziu, sub Hrusciov. O altă lovitură, tragică, a avut loc în 1961 când un întreg stand de experimentare a dispărut cu tot cu cei 8 cercetători care activau în clădire. Clădirile apropiate de acesta au fost distruse, devenind ruine. Partidul Comunist a decis suspendarea cercetărilor până la noi ordine. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Programul a fost reactivat în 1987, însă pe 30.08.1989 a fost lovit de o altă tragedie: o extrem de puternică explozie a distrus stabilimentul Institutului din insulele Anjou. Explozia a distrus modulul experimental de 780 de tone, dar şi întreg arhipelagul de insule pe o suprafaţă de 2 km pătraţi. Se spune că modulul experimental în care se aflau, în acel moment, 3 cercetători s-ar fi ciocnit cu un asteroid în lumea paralelă. Ultima însemnare din jurnalul experimentului, aflat în arhiva institutului, spune: "Suntem pe moarte dar continuăm experimentul. Aici este foarte întuneric; vedem cum obiectele devin duble, mâinile şi picioarele noastre sunt transparente, ne vedem venele şi oasele prin piele. Rezerva de oxigen ajunge pentru 43 de ore dar sistemul de menţinere a vieţii este puternic distrus. Transmiteti cele mai bune urări familiilor şi prietenilor noştri!". </span></div>
<br />
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; text-align: right; text-indent: 14.2pt;">
<b><i><span lang="RO" style="font-family: Cambria; font-size: 16pt; mso-ansi-language: RO;">Definiţia timpului în fizică<o:p></o:p></span></i></b></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Dintotdeauna timpul a fost un subiect important al filozofiei, artei, poeziei şi ştiinţei. Există multe divergenţe în legătură cu însemnătatea lui, din acest motiv este dificil de oferit o definiţie a timpului care să nu ducă la controvese. Multe domenii folosesc o definiţie operativă în care unităţile timpului sunt definite. Academicienii au o opinie diferită în ceea ce priveşte posibilitatea timpului de a fi măsurat sau încadrat într-un sistem de măsurare.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Dicţionarul Oxford defineşte timpul ca fiind "procesul indefinit şi continuu al existenţei evenimentelor în trecut, prezent şi viitor, privit ca o unitate". O altă definiţie de dicţionar standard este "Un continuum non-spaţial linear în care evenimentele apar într-o ordine aparent ireversibilă".</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Măsurarea timpului a ocupat de asemenea savanţi şi tehnicieni, şi a fost o primă motivaţie in astronomie. Timpul este de asemenea o problemă de o mare importanţă socială, având valoare
economică ("time is money/timpul înseamnă bani"), precum şi o valoare personală datorită timpului limitat din
fiecare zi şi din vieţile noastre. Unităţile timpului au fost făcute prin acord pentru a cuantifica durata evenimentelor şi intervalele dintre ele. Evenimentele care se produc regulat şi obiectele cu mişcare aparent periodică
au servit dintotdeauna ca standard pentru unităţile timpului. Exemple sunt aparenta mişcare a soarelui pe cer şi fazele lunii.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul este una dintre puţinele mărimi fizice fundamentale (şapte în <b><i>Sistemul Internaţional</i></b>), care conform cunoştinţelor actuale nu se pot defini prin intermediul altor mărimi, la fel ca, de exemplu, lungimea şi masa.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Durata de timp scursă între două evenimente poate fi definită pe baza unei mişcări uniforme (de exemplu, deplasarea luminii între două oglinzi paralele, rotirea Pământului) sau a unui fenomen repetitiv (oscilaţia unui pendul gravitaţional, a unui pendul elastic a unui circuit LC etc). Prin această metodă se poate defini doar timpul pentru punctul din spaţiu în care este plasat instrumentul de măsură, ceasul. Pentru alte puncte din spaţiu, este necesar să se stabilească noţiunea de <i>simultaneitate la distanţă</i> — un criteriu după care să se poată declara dacă două evenimente ce au loc în puncte diferite din spatiu sunt simultane sau nu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În <b><i>mecanica clasică</i></b>, se considera „de la sine înţeles” că simultaneitatea a două evenimente este o proprietate independentă de observator şi că ordinea cronologică şi duratele fenomenelor sunt independente de observatorul care le observă. În acest fel, mulţimea momentelor de timp este izomorfă cu mulţimea punctelor de pe o dreaptă:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-fiecărui eveniment îi corespunde un punct unic de pe axa timpului, </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-pentru a asocia un număr fiecărui moment de timp este necesar doar să fixăm o origine a timpului (un moment pe care să-l notăm convenţional cu 0). </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul în mecanica clasică este omogen, nu este influenţat de obiectele sau fenomenele ce au loc şi este independent de spaţiu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În <b><i>teoria relativităţii</i></b>, simultaneitatea, duratele şi ordinea cronologică a evenimentelor depind de observator. Transformările Lorentz stabilesc (în teoria relativităţii restrânse) relaţia dintre duratele fenomenelor aşa cum sunt percepute de observatori diferiţi, în funcţie de viteza cu care se deplasează faţă de
fenomenele studiate.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ca urmare, timpul nu mai există independent de observator. În schimb, se poate construi un model matematic de spaţiu cvadridimensional, spaţiu-timpul, astfel că fiecărui eveniment i se poate asocia un punct din spaţiu-timp. Pentru un observator dat, fiecare punct din spaţiu-timp este văzut ca un punct având o anumită poziţie în spaţiu faţă de sistemul de referinţă al observatorului şi un anumit moment în timpul observatorului. În teoria relativităţii restrânse, spaţiu-timpul este modelat ca spaţiu Minkowski.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Noţiunea absolută (independentă de observator) de ordine cronologică se păstrează doar în anumite
limite. Astfel, fiecărui eveniment (fiecărui punct din spaţiu-timp) i se poate asocia:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">con de lumină viitor, constituit din punctele aflate la distanţă (în spaţiu) mai mică sau egală cu timpul scurs de la evenimentul considerat la acel punct înmulţit cu viteza luminii în vid; cu alte cuvinte, mulţimea de puncte în care poate ajunge lumina emisă în punctul din spaţiu-timp corespunzător evenimentului sau mai târziu; </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">con de lumină trecut, constituit din punctele aflate la distanţă mai mică sau egală cu timpul scurs de la ele la evenimentul considerat înmulţit cu viteza luminii în vid. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Conurile de lumină trecut şi viitor ale unui punct din spaţiu-timp sunt independente de observator.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Punctele din conul de lumină viitor apar oricărui observator ca fiind ulterioare (în timp) evenimentului considerat. Punctele din conul de lumină trecut apar oricărui observator ca fiind anterioare evenimentului considerat. Orice punct aflat în afara conului viitor şi a conului trecut apare faţă de unii observatori ca fiind anterior evenimentului considerat, faţă de alţii ca fiind ulterior evenimentului şi faţă de alţii ca fiind simultan cu evenimentul considerat. Deoarece viteza luminii în vid este cea mai mare viteză de deplasare a unei acţiuni, rezultă că evenimentele din afara conurilor de lumină ale unui eveniment nu pot influenţa şi nu pot fi influenţate de acel eveniment.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În teoria relativităţii generalizate, forma spaţiu-timpului este influenţată de prezenţa materiei; ca urmare spaţiu-timpul nu este o simplă „scenă” în care se desfăşoară fenomenele fizice, ci este influenţată de acestea.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">În <b><i>astronomie</i></b> există câteva noţiuni de „<i>timp</i>”, numite colectiv <i>timp astronomic</i>. Aceşti „timpi” sunt definiţi ca unghiuri între repere de pe Pământ şi repere legate de alte corpuri cereşti. Ei sunt echivalenţi cu timpul (fizic) doar în măsura în care viteza de rotaţie a Pământului poate fi considerată constantă. Există:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>timpul sideral</b>, definit ca unghiul orar al punctului vernal. Este dependent de longitudinea observatorului considerat.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Timpul sideral</b> este o măsură a poziţiei Pământului în mişcarea sa de rotaţie în jurul axei sale. Formal, este definit ca fiind unghiul orar al punctului vernal.</span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYItVfn1LphjCaS6WKmTVPrwvOpr3vIHQs9rWiYT3ps0dOZ5fHaYaNx7S1o3oybZzsXj3Q0D7CgB5FMDJ41so4GyrX5R8DOx1meOs2iINMq-4zwJJ0CgNUg3oLiVhOaSJF8VzWiZXHIuk/s481/053.Timpul+%255B2%255D.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="238" src="http://2.bp.blogspot.com/-kCpY4uFStTY/UdVSWGJERuI/AAAAAAAARqY/AT8QhEXrT18/s320/057.Timpul%5B1a%5D.jpg" width="320" /></a>
</td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span face="'Trebuchet MS', sans-serif" style="font-size: x-small; text-indent: 0px;">Pe o planetă ce se roteşte în acelaşi sens cu mişcarea sa de revoluţie, ziua solară este mai lungă decât ziua siderală. Ziua siderală este perioada unei rotaţii faţă de un sistem de referinţă inerţial; de la momentul 1 la momentul 2 este o zi siderală. La momentul 2, încă nu este amiază pentru observatorul marcat cu săgeată; amiaza are loc puţin mai târziu, la momentul 3. </span><i style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif; font-size: small; text-indent: 0px;">Notă: desenul nu este la scară.</i>
</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Simplificat, <b>ziua siderală</b> este timpul necesar unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale, faţă de stele sau faţă de un reper inerţial. Ca definiţie exactă, ziua siderală este perioada scursă între două treceri la meridian succesive ale punctului vernal.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Axa Pământului nu rămâne în permanenţă paralelă cu ea însăşi datorită fenomenelor de precesie şi nutaţie. Ca urmare, nici direcţia punctului vernal nu constituie un reper inerţial, iar poziţia punctului vernal relativ la stele se modifică în timp, punctul vernal parcurgând ecliptica în aproximativ 26000 ani.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ziua siderală are o durată de aproximativ 23 ore 56 de minute 4 secunde. Du-rata zilei siderale variază însă datorită mai multor factori:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-neuniformitatea vitezei de rotaţie a Pământului datorită redistribuirii masei în interiorul Pământului,</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-frânarea rotaţiei Pământului datorită mareelor</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-nutaţia şi neuniformitatea precesiei.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>timpul solar adevărat</b>, definit ca unghiul orar al
Soarelui. Este dependent de observatorul considerat şi curge neuniform în timpul anului (vezi ecuaţia timpului).</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Ziua solară</b> este timpul necesar unei rotaţii complete a Pământului raportat la raza vectoare Pământ-Soare. Ziua solară este perioada alternanţei zi-noapte. <b>Timpul solar</b> al unui punct de pe Pământ este o măsură a poziţiei aparente a Soarelui pentru un observator plasat în acel punct.</span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgN4DOPXujZRQcs-9qWHjR9kgD3B6Edt4iRQNulShN6P1J4-OkWoTUWobFSs2ecLXBE4a74P8xnitBxbP_7Aanbc0G1kqxVjB2BE00RmDY4J7VqZHaO2PJn0_bEbZwsN2xZTA02T29UDEc/s628/053.Timpul+%255B3%255D.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://2.bp.blogspot.com/-jgvgBYGb7yE/UdVTVUe7YcI/AAAAAAAARqo/tGHbhvuN6vc/s320/057.Timpul%5B1b%5D.jpg" width="148" /></a>
</td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span face="Trebuchet MS, sans-serif" style="font-size: x-small;">La echinox, ziua solară adevărată este mai scurtă decât ziua solară medie. Diferenţa dintre ziua solară şi ziua siderală este dată de unghiul diedru dintre planele a şi b (cu atât trebuie să se mai rotească Pământul pentru a ajunge cu acelaşi meridian spre Soare). Acest unghi este mai mic decât unghiul dintre razele de la Soare spre Pământ (unghiul AOB), deoarece planul AOB este oblic pe planele a şi b</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Timpul solar adevărat</b> al unui observator de pe Pământ este definit ca fiind unghiul orar al Soarelui pentru observatorul respectiv. Ca atare, este un unghi exprimat în unităţi de timp (24 de ore pentru 360 de grade).</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><b>Ziua solară adevărată</b> este timpul scurs între două culminaţii superioare succesive ale Soarelui. Datorită mişcării de revoluţie a Pământului, ziua solară este cu aproximativ patru minute mai lungă decât ziua siderală. În termeni de poziţii aparente pe sfera cerească, ascensia dreaptă a Soarelui creşte cu aproximativ 1° pe zi; ca urmare, timpul sideral al culminaţiei superioare a Soarelui creşte cu aproximativ 4 minute de la o zi la alta.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">De notat că ziua solară începe la culminaţia superioară a Soarelui, adică la amiază, iar timpul solar este 0h la amiază şi 12h la miezul nopţii.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">timpul solar mijlociu, definit pe baza timpului solar adevărat dar mediind variaţiile din cursul anului </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Înclinarea axei Pământului pe orbită şi viteza neuniformă de deplasare pe orbită determină variaţii de ordinul câtorva zeci de secunde ale duratei zilei solare. Din acest motiv, se defineşte <b>ziua solară medie</b> ca fiind media anuală a duratei zilei solare. Ziua solară medie durează 24 de ore, sau 86400 secunde.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ziua solară medie este cea pe baza căreia este definită data şi ora utilizate în viaţa de zi cu zi. Ziua solară medie aproximează suficient de bine alternanţa zilei cu noaptea pentru a fi utilizată în coordonarea activităţilor umane, iar, pe de altă parte, durata ei este constantă astfel încât curgerea ei să poată fi măsurată cu ajutorul unui ceas.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Iniţial, ora a fost definită ca 1/24 din ziua solară medie, minutul ca fiind 1/60 dintr-o oră, iar secunda ca fiind 1/60 dintr-un minut etc. O dată cu apariţia ceasului atomic, au putut fi puse în evidenţă mici variaţii ale duratei zilei solare medii, cauzate de variaţii ale vitezei de rotaţie a Pământului. Ca urmare, secunda este în prezent definită ca <i>durata a exact 9 192 631 770 de perioade ale radiaţiei ce corespunde tranziţiei dintre cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale ato-mului de cesiu 133 în repaus la temperatura de 0 K</i>.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Durata unei zile solare medii se abate în prezent cu câteva milisecunde faţă de valoarea de 86400 secunde. Datorită frânării cauzate de maree, rotaţia Pământului se încetineşte continuu şi ca urmare durata zilei solare medii creşte cu aproximativ 2 milisecunde pe secol.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul solar mediu este, în principiu, timpul solar adevărat corectat în aşa fel încât să curgă uniform. Anume, se defineşte un Soare fictiv, care se deplasează cu viteză constantă pe ecliptică şi coincide cu soarele adevărat în momentul trecerii Pământului prin periheliul orbitei sale. Se defineşte apoi un al doilea Soare fictiv, numit <b>Soarele mediu</b>, care parcurge ecuatorul ceresc cu viteză constantă şi trece prin punctul vernal simultan cu primul Soare fictiv. <i>Timpul solar mediu</i> este definit ca fiind unghiul orar al soarelui mediu.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Diferenţa dintre timpul solar adevărat şi timpul solar mediu se numeşte <b>ecuaţia timpului</b>.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ca şi în cazul timpului solar adevărat, timpul solar mediu are ora 0 la amiază şi ora 12 la miezul nopţii, iar ziua solară medie începe la amiază.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: Symbol; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;">·<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 7pt;"> </span></span><!--[endif]--><b><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">timpul civil, definit ca timpul solar mediu minus 12 ore (pentru ca ziua să înceapă la miez de noate şi nu la amiază).</span></b></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Deoarece începerea zilei la amiază şi socotirea timpului cu ora 0 la amiază şi ora 12 la miezul nopţii este nepractică, este definit <b>timpul civil</b>, ca fiind timpul solar mediu minus 12 ore.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul civil este specific unui observator, iar timpul civil al unui observator este identic cu timpul civil al altui observator dacă şi numai dacă cei doi observatori se găsesc pe acelaşi meridian.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Pentru a nu avea fiecare localitate propria oră, este definit timpul legal care diferă relativ puţin faţă de timpul civil (în principiu, cel mult 30 minute cu plus sau cu minus), dar este egal pentru o zonă mai largă.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Timpul universal, definit ca timpul civil al Observatorului din Greenwitch. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Sensul curgerii timpului, <b><i>săgeata</i></b> timpului dă sens noţiunilor în sine. Există fenomene <i>reversibile</i>, care se desfăşoară la fel indiferent de sensul în timp, de exemplu mişcarea punctelor materiale sub efectul gravitaţiei. Dacă am avea un film cu mişcarea planetelor în jurul Soarelui şi am rula filmul înainte şi înapoi, nu am putea să determinăm care sens este înainte şi care înapoi — derularea filmului înapoi nu ar prezenta fenomene incompatibile cu legile fizicii.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Pe de altă parte, există fenomene <i>ireversibile</i>, în raport cu care timpul „curge” într-un sens bine determinat, dispre trecut spre viitor: de exemplu, amestecarea spontană a două lichide. Dacă am avea un film reprezentând amestecarea unei picături de cerneală într-un pahar cu apă şi am rula filmul înainte şi înapoi, am determina uşor sensul corect - derularea înapoi prezintă fenomene contrare principiului al doilea al termodinamicii.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Există cel puţin trei lucruri care definesc un sens al curgerii timpului</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-sensul termodinamic, sensul în care creşte entropia </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-sensul psihologic, determinat de faptul că ne amintim trecutul şi nu ne amintim viitorul; </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-sensul cosmologic, cel în care Universul este în expansiune. </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Sensul termodinamic şi sensul psihologic sunt probabil îndreptate în acelaşi sens deoarece memorarea unei informaţii în memoria unui calculator, şi probabil şi în memoria umană, este un proces în cursul căruia entropia creşte.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură este secunda, având simbolul „s”. Ea este definită pe baza proprietăţilor atomului de cesiu. Definiţia mai veche era făcută pe baza divizării zilei solare medii în ore, minute şi secunde; aceasta s-a utilizat până la apariţia ceasurilor
atomice, capabile să pună în evidenţă neuniformitatea rotaţiei Pământului.</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Standardele de timp sunt reguli prin care unui moment de timp i se asociază o notaţie de tip „dată şi oră”. Există:</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-timpul terestru (TT), timpul perceput de un observator aflat pe suprafaţa geoidului terestru. Este succesorul timpului efemeridelor, definit însă corect în cadrul teoriei relativităţii; </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-Geocentric Coordinate Time (TCG)</span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-Barycentric Coordinate Time (TCB); </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-timpul atomic internaţional (TAI), materializarea timpului terestru (TT) realizată prin corelarea unor ceasuri atomice; </span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-weight: bold; mso-hansi-theme-font: major-latin;">-timpul universal coordonat (UTC), definit pe baza TAI, dar cu o regrupare diferită a secundelor
în minute pentru a-l menţine în sincronism cu rotaţia Pământului. </span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-80550126201744076372013-05-22T00:15:00.006+03:002020-12-14T00:21:40.347+02:00Drumul, stindard al nemuririi [2]<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 0pt;">
<span style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "trebuchet ms" , sans-serif; font-size: 9pt;">- continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2013/05/drumul-stindard-al-nemuririi-1.html" target="_blank"><b>Drumul, stindard al nemuririi [1]</b></a></span> -</span></div>
<br>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2ylRY-h1omaoZGTRbadXvhsXv_-VeTStCy1XPaKs7fiVA2lvhnLA_BfyBf2ds8hwn5-XjF_8BjDr4HT1lU5t68T5aXbCmH1_3d6UkGZaFO5jchI8N4G-hcR5NFgNH-F5g3O0h8Ipraxo/s400/052-Drumul%252C+stindard+al+nemuririi+%25282%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2ylRY-h1omaoZGTRbadXvhsXv_-VeTStCy1XPaKs7fiVA2lvhnLA_BfyBf2ds8hwn5-XjF_8BjDr4HT1lU5t68T5aXbCmH1_3d6UkGZaFO5jchI8N4G-hcR5NFgNH-F5g3O0h8Ipraxo/s200/052-Drumul%252C+stindard+al+nemuririi+%25282%2529.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Atât timp cât omul îşi are motive să meargă singur pe calea înspre rău, nimeni din cei care sunt doritori de a şti omul îndreptat spre ei, întors cu spatele înspre lumină, nedornic de adevăr, nu se arată nicicui prin fapte directe. Forţele întunecate nu sunt interesate în a atrage, a convinge, pe cei care vieţuiesc necondiţionat şi inconştient în întuneric, fiindu-le stăpâni, s-ar spune, uneori, chiar doriţi, demonii urii, nedreptăţii, neînţelegerii, egoismului, geloziei, răutăţilor de orice fel. Aceşti stăpâni, necruţători, lucrează cu sârg, prin starea de inconştienţă a oamenilor. Printre ultimele încercări, chiar ultima pentru mulţi, o etapă fundamentală în destinul omului care nu s-a lăsat decăzut, care călătoreşte în experienţa acestei vieţi dinspre lumea tenebrelor către lumina divină, sunt ispitele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Forţele întunecate luptă, mânate de un interesat deosebit, doar cu acei ce merg hotărât, fără a se clătina, înspre ceea ce toţi numesc, chiar neştiind ce înseamnă cu adevărat, lumină, spre conştienţa deplină, spre Dumnezeu şi propria îndumnezeire. De-aceea omul ce-şi are în destin strălucirea a fost, este şi va fi lovit, atacat, forţat cu bestialitate. Cu cât acesta face mai mulţi paşi prin întuneric, conştienţa lui creşte, altfel spus lumina lui creşte, iar pe demoni asta îi enervează şi încep să iasă în faţă, atacând, ispitind, strivind. Fac asta prin oamenii care trăiesc inconştient în întuneric, prin cei pe care răul îi stăpâneşte fără probleme, fără eforturi. La fel de bine atacă prin răutatea de care fiinţa umană nu se poate scăpa uşor, chiar cunoscând-o. Atacul se manifestă prin criză, lipsuri, boli, grave, care ameninţă viaţa, abandonuri, despărţiri dureroase, motive de ataşamente care ţin în stagnare, prin tot ceea ce este traumatizant pentru viaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Când nici atacurile nu întorc din drum, când luminarea a făcut ca să fie conştienţa învingătoare în lupta împotriva ego-ului sau a forţelor întunecare, când scânteia scăpată din strânsorile tenebrelor se dovedeşte a fi o stea strălucitoare şi nu mai poate fi atacată, când demonii nu mai au acces la om, ajuns la un pas pe propria-i divinitate, prin durerile pe care le pot provoca, demonul scoate în luptă ultima armă, prin care el însuşi se dă pe faţă, ispita. Şi nu se dă niciodată înapoi de la a o folosi, aşa cum a făcut-o chiar şi cu Iisus, încercând să ofere omului ceea ce ştie el mai bine, ceea ce ştie bine că pe om l-ar putea tenta, ceea ce acceptat fiind de mulţi din cei care doar un pas mai aveau, prinde în lanţ. Ispita vine prin promisiunea de daruri nemaivăzute dar mai ales prin promisiunea de putere nemăsurată. Vine prin promisiunea, către om, de a primi tot ceea ce îşi doreşte şi nu are, oferte care mai de care mai uluitoare. Mulţi dintre cei ce-şi spun luminaţi, încă fiind căutătorii de lumină o numesc încercare a lui Dumnezeu, şi asta îi arată ceea ce sunt şi arată unde sunt, căci ei încă au teama ultimei confruntări directe, neacceptând ultima redută a răului. Chiar cei luminaţi spun că majoritatea căutătorilor luminii cad spectaculos în această luptă, un „test al puterii”. E încercarea pe care mulţi n-o pot trece, negăsindu-şi puterea de a refuza, de a întoarce spatele, de a spune promisiunilor de nefireşti avuţii sau puteri un „piei, Satano!”, hotărât şi fără dubii, şi o primesc, chiar dacă au, pentru o clipă, inima strânsă. Doar că, primită fiind oferta, nici o clipă nu mai e la îndemâna primitorului. Chiar în clipa acceptării răul a învins, toţi paşii, grei, tot mersul greu, înfruntarea tenebrelor, sunt un exerciţiu doar, fără final. Drumul este imediat, vijelios, înapoi, în tenebre.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Fiind un cumul, doar cu proporţii diferite, dintre bine şi rău, omul are şi dorinţa de putere, chiar dacă omul o evită ca drum direct, atât timp cât nu există evidenta motivaţie. Şi tocmai aceasta speculează răul, căci pe acest plan omul este novice. El seduce, oferindu-i putere, puterea pe care ştie că şi-o doreşte, pentru că tot el, prin partea sa ce există în om, o induce. Refuzul înseamnă eliberarea de mai tot răul, dar refuzului îi poate urma un atac şi mai dur, şi mai vijelios asupra vieţii celui ce refuză. În acest ultim atac pot să piară, fără să decadă mulţi. Drumul până la lumină este posibil foar pentru cei destul de puternici, cei care pot să facă faţă atacurilor extrem de dure şi violente ale răului. Se poate spune că acesta este motivul pentru care cei ce rămân strălucitori sunt atacaţi cu o putere egală a răului. Cei care merg înspre vârful conştienţei umane, cei care ating acel vârf, ajungând pe culmile propriului lor destin şi luminează, cei a căror lumină dăinuie peste veacuri, sunt cei care au fost şi sunt atacaţi violent, sunt cei supuşi unui şirag de pierderi de viaţă cu aspect insuportabil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Nu mulţi sunt cei care îşi doresc să ajungă să fie una cu ei înşişi, cu fiinţa lor divină. Neconştientizând, el ştie că preţul cunoaşterii, adunate pe drumul spre culmi, este mare, însemnând durele, o durere din cale afară de mare. Cel care a ajunge să treacă dincolo de poarta infinităţii luminii, ştie şi ce înseamnă infinitul întunericului, în care conştiinţa sa a ajuns, când sufletul s-a revoltat simţindu-se străin de omul care a decăzut, care a fost împins în prăpastie şi n-a avut puterea de a se opune. Acela care e una cu lumina a trecut prin noaptea neagră a sufletului şi în lupta cu demonii a învins, luptând cinstit, corect cu el însuşi în primul rând. E cel care a rămas neclintit în faţa promisiunilor şi seducţiei lor şi a celor lumeşti. E cel care a rămas onest şi frumos în el, e cel care, ca şi consecinţă a acestei neclintiri a conştiinţei interioare, ca şi răsplată a verticalităţii, ajunge izbânda lui Dumnezeu cel Preaînalt, izbăvitorul. Acela este cel care poate fi văzut, cel care poate vorbi de izbânda conştienţei împotriva inconştienţei. Şi ajunge să fie strălucitor, asemenea stelei care luminează un destin ce nu se stinge odată cu trupul, ce rămâne să strălucească peste timp, ca semn al izbânzii. Viaţa celui ce învinge răul este viaţa ce învinge moartea, căci ea continuă şi după moarte. E şi firesc, e şi drept, fiind această continuitate o consecinţă a Adevărului şi a victoriei luminii proprii asupra întunericului.</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-55856955847143911132013-05-21T15:35:00.006+03:002020-12-14T00:19:28.255+02:00Drumul, stindard al nemuririi [1]<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2dYdYdra13nOwXjQ4tj1naJJZQCe9JxkK5zx2p3YsXgrz7Po03MapVs2la2aqU9mSjnBXgB1bYi9YgklPxjs3jI6xwfKjGQ0KPhwRdSp0_7ZqSfbqGpd91RTHIgfXhufmdOjlLV6PWYE/s400/052-Drumul%252C+stindard+al+nemuririi+%25281%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2dYdYdra13nOwXjQ4tj1naJJZQCe9JxkK5zx2p3YsXgrz7Po03MapVs2la2aqU9mSjnBXgB1bYi9YgklPxjs3jI6xwfKjGQ0KPhwRdSp0_7ZqSfbqGpd91RTHIgfXhufmdOjlLV6PWYE/s200/052-Drumul%252C+stindard+al+nemuririi+%25281%2529.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Toţi cei ajunşi să rămână în conştiinţa lumii, au cunoscut greul şi sinuosul drum al trecerii prin nopţile cele mai grele şi mai adânci ale sufletului. Dar sunt cei care n-au stat acolo, fiind cei care nu s-au dus acolo prin fapte de ei gândite, întoarse pe toate feţele înainte de a fi fapte, nici măcar din dorinţa de a încerca să ştie, cercetetând, întunericul. Au ajuns, au fost acolo, au reuşit să plece de acolo, au reuşit să se ridice, să de întoarcă şi să meargă mai departe, tot mai sus. Aşa a fost cu toţi cei care strălucesc şi acum precum stelele, au fost aruncaţi chiar în străfundurile Iadului, în această viaţă. Şi au fost şi au rămas mărturisitori despre acest drum greu mulţi din cei care azi sunt sfinţi, luminaţii, cei ce au ajuns să cunoască, să recunoască şi să regăsească lumina, doar după ce au înfruntat puterile nebănuite din tenebrele întunericului şi puterea tenebroasă a demonilor. Căci acesta şi aceştia nu-şi au limite, nu se opresc la a fi ispitori pentru oricine, până chiar Iisus, El, unicul, a fost ispitit de către demon cu o promisiune măreaţă: „Am să te fac stăpân peste lume!“</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Drumul înspre lumină înseamnă, fără nici măcar o excepţie, confruntarea cu întunericul, întâlnirea cu toate formele şi toate manifestările lui. Înseamnă a-l privi direct în faţă, acceptându-i existenţa, acceptându-i prezenţa în ceea ce, simbolic, dar şi generic, se poate numi ecuaţia vieţii, şi a accepta că prezenţa nu-i este absolut deloc întâmplătoare. Esenţial, pentru ca drumul să nu rămână înfundat în spirala înşelării, este acceptarea a tot ceea ce este dat să se ştie, a tuturor informaţiilor din mediul imediat, real sau, ireal, aşa cum se poate numi în accepţiunea materialistă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Cerurile, Divinitatea nu separă, în primă instanţă nimic, acceptă tot, maifestări şi gânduri, trăiri şi fapte. Nimic nu este văzut ca fiind fără folos, ceea ce oamenii numesc „energii negative”, ceea ce determină indispoziţia, suferinţa, teama, neacceptarea, iritarea, furia, gelozia, frustrarea, ura, sunt laolată necesare, la fel cum sunt toate cele ce sunt încântătoare, vindecătoare şi numite „energii pozitive”. Sunt toate oameneşti, şi sunt, înainte de toate informaţii pline de energia celor ce le fac să existe. Cheia omului, necesară deschiderii porţilor de pe dru-mul către bine, către iubire, către lumină, este tocmai esenţialitatea Puterii Divine, acceptarea tuturor energiilor, a tuturor in-formaţiilor care se regăsesc, în toată apropierea şi depărtarea. Acceptarea informaţiei înseamnă acceptarea existenţei oricărui gând, acceptarea energiei înseamnă acceptarea existenţei oricărei trăiri, a oricărei fapte, a orice se face să fie ca existenţialitate imediată sau, cu realismul acceptării continuităţii prezentului, a existenţialităţii viitoare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">A ieşi la lumină nu se poate decât înţelegând sensul vieţii, iar înţelegerea nu poate excepta ceea ce este considerat „rău”, „negativ”, „plin de suferinţă”, „distrugător”. Căci în suferinţă se intră când se respinge suferinţa, când se luptă împotriva ei, rezultatul fiind stările de deprimare datorate căderii energetice. Lupta de negare şi respingere, conştient sau inconştient, a informaţiei sau energiei care atinge fiinţa umană, consumă din propria energie. Spre iubirea fără motive şi condiţii, spre lumină, se merge doar acceptând dreptul şi libertatea absolută a oricui de a gândi şi a făptui ceea ce alege. Negativitatea proprie este generată de respingerea negativităţii celorlalţi, este amplificată de dezacordul cu ei, cu mult mai mult decât se poate ca răul din afară să transforme pozitivul în negativ. Cei cărora le displace ceea ce fac sau spun, ceea ce gândesc alţii, în legătură cu oricine, cu ei sau cu propriile persoane, sunt cei care-şi scot la lumină propriile răutăţi şi acelea sunt cele care, dinspre înăutru, deschid porţile spre răul venit din altă parte. În drumul spre bine, spre lumină mai apoi, sunt de învăţat lecţii, iar una dintre ele este cea a acceptării, plină de iubire şi compasiune, alegerilor celorlalţi. E dreptul lor la alegeri, asta nu implică obligaţia cuiva de a li se alătura în alegeri, sau împlinirea lor, şi nici a le face pe plac, oricare ar fi acţiunea prin care aceasta se întâmplă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Trecerea peste pragul acceptării este o decizie importantă, foarte importantă, dar grea, foarte grea. De îndată ce acest prag este trecut, năvălesc acele aspecte ale existeţei care nu erau acceptate. Cei din jur oferă experienţe dureroare, tocmai pentru a fi învăţată lecţia iertării, lecţia toleranţei, lecţia adevărului. Evenimente, cărora nu li s-a permis existenţa, vor apare din senin, la fel cum se vor face multe situaţii să fie cele ce erau văzute ca reprobabile, de neângîduit, imposibile, imposibil de întâmplat. Dar calea respingerii duce la repetări. Doar calea pe care Dumnezeu, Cel care şi pe sfânt, dar şi pe ticălos îl acceptă, şi la fiecare acceptă şi cele mai mizere gânduri, acceptă ura, furia, frustrarea, e şi calea omului, care doar acceptând, asemenea Lui, ajunge să cunoască iubirea. Iubirea este cea care face să dispară orice judecată a omului de către om, cea care arde toate etichetele, cea care pune punţi şi topeşte, aşa cum topesc razele soarelui de amiază un fulg de zăpadă, suferinţa. Acceptarea vindecă pe cel care ajunge să accepte necondiţionat, pe deplin, totul. Ea, alături de iertare şi îngăduinţa oricărui lucru care face parte din existenţă, este, la un loc, înţelegerea Creaţiei, a faptului că Universul se află într-o ordine perfectă, că şi ceea ce este considerat negativ este, privit din acest unghi, plin de tâlc, de înţelepciune, este leac, de învăţături, şi este, totodată, vindecător.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Acceptând perfecţiunea universalităţii, înţelegerea celor ce se văd buni, chiar dacă faptele lor nu-s deloc bune, este pasul următor care, şi el, doar de acceptare are nevoie. Fiindcă, oricare ar fi spusele, chiar cei mai răi oameni se visează buni, visează să fie buni, aşa cum şi cei mai nefericiţi dintre oameni visează fericirea. Tot aşa cei mai ticăloşi visează bunătatea, ori blândeţea, visează fericirea. Ei, prin gândurile lor, prin faptele lor, cred cu sinceritate faţă de ei că aşa ating fericirea. Cel care înşeală, ori fură, ori loveşte pe altul, crede că va merge spre fericire, înşelând, câştigând bani, sau plăcere, sau orice altceva, prin metode stranii, imorale, lipsite de bun simţ, lipsite de iubire, ilegale. Oamenii, toţi, visează să fie fericiţi şi de aceea iau felurite decizii, unele frumoase, corecte, altele aberante, tele cu mult mai aberante decât ceea ce se poate imagina ca fiind aberant. Oamenii gândesc câte în lună şi în stele, ba chiar se cred în stare să le facă pe toate, unii chiar cred că pe ascuns le şi fac. Greu însă e de acceptat că nici un gând, în nici un fel o faptă, nu se poate ascunde, pentru că în aşa fel este omul modelat, după chip şi asemănare, încât conştiinţa proprie, apoi cea colectivă, singură, de nimeni silită, în sine primeşte şi păstrează orice gând.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Firescul Creaţiei, principiul ei, s-a păstrat şi tot ce se întâmplă, fie că este bun, fie că este rău, este păstrat în marele depozit al conştiinţei, de unde, permanent, se extrag cele necesare. Iar omul înspre sine mereu gândeşte, având reperele extrase din acel depozit. Şi se vede uneori ca fiinţă incompletă, slabă, lipsită de putere, instabilă, înfricoşată, rea, suferindă, chiar dacă în el străluceşte frumuseţea şi blândeţea iubirii divine. Însă conştiinţa nu stă să aleagă, ia totul şi se ajunge, tocmai modificând reperele informaţionale, ca totul să devină real. Autosugestie, oameni, i-au zis, pe scurt, şi, ca şi sugestia, e parte din principiul Creaţiei. Gândul devenit Cuvânt a creat. Puterea extraordinară a Spiritului Divin, cel care de n-ar fi nici un fir de iarbă n-ar creşte, fără de care nici gândul n-ar exista, este plămada prin care fiecare îşi făureşte binele şi răul, aşa cum se plămădeşte ploaia şi uscăciunea, curajul şi frica, bucuria şi suferinţa, dragostea şi ura, chiar şi lumina, chiar şi întunericul. Oamenii le plămădesc îndrumaţi de ceea ce ştiu că sunt şi de ceea ce sunt cei din jurul lor. De-aceea importantă, covârşitor de importantă, este atenţia la minte, la propria minte în primul rând. Ea creează gândul de înălţare spre Tăriile Cerului, tot ea şi pe cele ce duc omul în ungherele întunericului, în Iad. Şi nu strică a se avea grijă la ceilalţi, căci cel mai dur atac, cea mai puternică lovitură, nu se dă pe faţă, nu se dă cu parul ori altă armă, se dă cu gândul care e o armă neiertăroare, o armă care nu greşeşte ţinta niciodată. Omul îşi poate crea lipsa de libertate, vânzându-şi sufletul, care nu acceptă acea lipsă, omul îi ia libertatea altui om, încercând să ia, cât poate de mult, din sufletul care nu se poate lăsa convins a se lipsi de libertate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "cambria" , "serif"; font-size: 12pt;">Dumnezeu, direct ori prin alţii, nu intervine, nu acţionează în a schimba mintea unui om, decât dacă acesta-L roagă a-i fi ajutor în schimbarea pe care doar el poate să-i lase drum liber. Iar Dumnezeu îşi trimite ajutorul prin oameni, oameni care ajută, dar ajutorul lor se simte doar dacă cel care a cerut să fie ajutat şi-a spus propriei conştiinţe că oamenii, alţii decât el însuşi, îl ajută. Cei care cred că ei, şi doar ei, îşi sunt de ajutor, cei care, înşelaţi fiind de multe noi învăţături care promit puteri biruitoare în orice luptă, pun scutul ego-ului în calea ajutorului ce le vine, cerut şi trimis. Ajutorul vine doar după ce se crede sincer în el şi în cei ce-l aduc. Iubirea semenilor se arată doar când se crede cu toată fiinţa că există meritul şi există putinţa de a se primi iubirea lor. De-aceea, înainte de orice acţiune, înainte de orice vorbă de schimbare a ceea ce displace în experienţa vieţii, asupra minţii proprii trebuie iniţiată o acţiune de acest fel. Nu-i deloc uşor fiind necesară continua supraveghere, rugăciunea şi blândeţea fără timp de aşteptare sau aşteptare a unei plăţi, o răsplată, ca încurajare, prin care gândurile înşelătoare, nebuneşti, căutătoare de vinovaţi şi vinovăţii, să lase locul unor gânduri care să nu atingă pe nimeni, nici măcar ca o adiere de vânt, spre a face rău, să nu-i atingă, nicicui, nici măcar un fir de păr rebel, nimeni să nu fie văzut, ca posibil făcător de rele. Aceasta este şansa omului de vindecare a sufletului şi de a putea păşi pe drumul înspre lumină. Acest drum trece prin propriile gânduri şi tocmai de aceea asupra propriilor gânduri trebuie omul să lucreze permanent pentru ca frumuseţea să fie cu el şi să-i fie mângâiere în zborul printre turnurile, de multe ori aprige şi înalte, ale suferinţei ce-i mereu însoţitoarea condiţiei umane.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0000pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 0pt;">
<span style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "trebuchet ms" , sans-serif; font-size: 9pt;">- continuare în <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2013/05/drumul-stindard-al-nemuririi-2.html" target="_blank"><b>Drumul, stindard al nemuririi [2]</b></a></span> -</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-38053576603348862252013-02-22T01:15:00.011+02:002020-12-08T22:49:55.535+02:00Simbolistica crucii *<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5LZWfGIiMqvJJOlGTrV61P_1IAccgezBfGbF6qgCAgvmpscbNbwFmSEXROLI_JH5Qjo0YrJPJxFx9bJJ-dWArSVC6CVWqG-oNoennILgeGXprBzHTOvOdX37JRhnXLaldBkwBR33WqT4/s0/051.Simbolistica+crucii+%25281%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" data-original-height="1000" data-original-width="707" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5LZWfGIiMqvJJOlGTrV61P_1IAccgezBfGbF6qgCAgvmpscbNbwFmSEXROLI_JH5Qjo0YrJPJxFx9bJJ-dWArSVC6CVWqG-oNoennILgeGXprBzHTOvOdX37JRhnXLaldBkwBR33WqT4/s0/051.Simbolistica+crucii+%25281%2529.jpg"/></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRcnsVo_P9ySrZTW1tLoS6x4fZWLwE8jfOM54jPEpo2UmOC3-YJNkq37AuHPRR8duAW5Y3wZOjSkKch5Bw4EhZlROY4CpXQCsm1JrU-3k3jhxxvehRWASBgYtuDpzSMAz1Y3ktMD-le20/s0/051.Simbolistica+crucii+%25282%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" data-original-height="1000" data-original-width="707" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRcnsVo_P9ySrZTW1tLoS6x4fZWLwE8jfOM54jPEpo2UmOC3-YJNkq37AuHPRR8duAW5Y3wZOjSkKch5Bw4EhZlROY4CpXQCsm1JrU-3k3jhxxvehRWASBgYtuDpzSMAz1Y3ktMD-le20/s0/051.Simbolistica+crucii+%25282%2529.jpg"/></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8WHTgd89qGzuLMl5gXNjVBRWX5D6w1lr1sQZMVHXk8bnbGwbgBhmVa-EjVpmFBOLQ4UIg3bM87e73P54iJmyqYFbZNK_E2DrMDlZjB4d6NVQxfUAmZaBy-XCZVdG3QNO8YniFtBLt_Cw/s0/051.Simbolistica+crucii+%25283%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" data-original-height="1000" data-original-width="707" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8WHTgd89qGzuLMl5gXNjVBRWX5D6w1lr1sQZMVHXk8bnbGwbgBhmVa-EjVpmFBOLQ4UIg3bM87e73P54iJmyqYFbZNK_E2DrMDlZjB4d6NVQxfUAmZaBy-XCZVdG3QNO8YniFtBLt_Cw/s0/051.Simbolistica+crucii+%25283%2529.jpg"/></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEily9tnYxKCMgXhgs99n8XKJjXivOFvSKik85tF4HTP-v0ThzrsyxkHZZWqlbamsPwrmuS0-ayoXqQjQAtHAVLavb3gqdicR9-wmv2QEtyJtEyGrt36vT-46iiYVr36TUz316Ee_KOIJ0E/s0/051.Simbolistica+crucii+%25284%2529.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" data-original-height="1000" data-original-width="707" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEily9tnYxKCMgXhgs99n8XKJjXivOFvSKik85tF4HTP-v0ThzrsyxkHZZWqlbamsPwrmuS0-ayoXqQjQAtHAVLavb3gqdicR9-wmv2QEtyJtEyGrt36vT-46iiYVr36TUz316Ee_KOIJ0E/s0/051.Simbolistica+crucii+%25284%2529.jpg"/></a></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-68234179102042495952012-12-02T22:33:00.006+02:002020-12-08T22:41:23.730+02:00Planetary Alignment at Giza on 3 December 2012<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgT9TZGlVxcDjNgfkTZyAdbjN9Nph6Ufn6LNZI42M1lgDKh7OCrF55KrbYN5bE3unpzaMsGuLAJq3xn0uIzZGQAlmCqaxq80z7smJrqPd1UgtK0EGjArw8i0a3Q08n5GmvvrlF3BSjOPxg/s400/050-Planetary.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="320" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgT9TZGlVxcDjNgfkTZyAdbjN9Nph6Ufn6LNZI42M1lgDKh7OCrF55KrbYN5bE3unpzaMsGuLAJq3xn0uIzZGQAlmCqaxq80z7smJrqPd1UgtK0EGjArw8i0a3Q08n5GmvvrlF3BSjOPxg/s320/050-Planetary.jpg"/></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">Rare Even....On December 3, 2012, the Planetary Alignment (of Mercury, Venus, Saturn) with Giza Pyramids (Orion's Belt). Could this event signal the end of days?</span>
<br>
<br>
<span style="font-family: Georgia, 'Times New Roman', serif;">03.12.12. - 3.3.3., Triada triadelor?</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-14709341170164023682012-11-14T07:00:00.023+02:002020-12-08T22:40:00.394+02:00Blestemul vrăjitoarelor [4]<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">-continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.com/2012/11/blestemul-vrajitoarelor-3.html" target="_blank"><b>Blestemul vrăjitoarelor [3]</b> - Răsplată după faptă </a></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8BPwfoT0wKUstWs2ObUtK3jAwFPtbM5Wm-Mlq_kFZvwwePUBOTn6_GSbqukK0FfDrMrxsz4x4niKBVyEMi24sLvddY-J_KXK_YMZdlCKMdOEm_26BeZtYbs8a8oLJnxwXdi5618JUM5M/s400/049.Blestemul+vrajitoarelor+%255B4%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8BPwfoT0wKUstWs2ObUtK3jAwFPtbM5Wm-Mlq_kFZvwwePUBOTn6_GSbqukK0FfDrMrxsz4x4niKBVyEMi24sLvddY-J_KXK_YMZdlCKMdOEm_26BeZtYbs8a8oLJnxwXdi5618JUM5M/s200/049.Blestemul+vrajitoarelor+%255B4%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 14pt;"><i>Răspunsuri prin întrebări</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Orice definire a termenului de vrăjitorie, chiar dacă porneşte doar de la definiţia lingvistică, simplă şi limitativă: “Totalitatea mijloacelor şi formulelor magice folosite pentru transformarea miraculoasă a lucrurilor, a fiinţelor, pentru lecuire etc”, „Practică ocultă de invocare a unor forţe supranaturale (malefice), cu scopul de a influenţa soarta cuiva; consecinţele utilizării acestor practici.”, se pot înţelege destule, se poate privi întregul orizont.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În scrierile şi spusele Părintele Ilie Cleopa se atrăgea, de multe ori atenţia, în mod deosebit asupra urmărilor păcatului vrăjitoriei, deoarece: "<i>Cei care fac vrăji şi aleargă la vrăjitori fac un mare păcăt împotriva Duhului Sfânt, căci lasă pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor. Se leapădă de slujitorii lui Hristos şi se duc la slujitorii satanei. Se leapădă de Adevăr şi primesc pe loc minciuna, căci toate cuvintele vrăjitorilor sunt minciună şi amăgire diavolească. Pentru un astfel de păcat vin asupra celor vinovaţi, care aleargă la vrăji, tot felul de răutăţi şi primejdii. Apoi cei vinovaţi de acest greu păcat sunt pedepsiţi de Dumnezeu cu boli grele şi fără leac, cu suferinţa în familiile lor, cu pagube şi neînţelegere, cu sărăcie şi moarte cumplită. Şi dacă nu se spovedesc şi nu-şi plâng păcatul acesta cu lacrimi toata viaţa, nu se pot mântui</i>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De la Sfântul Nicodim Aghioritul ne vine învăţătura care ne arată că vrăjitoria se împarte în mai multe părţi precum vrăjitoria propriu-zisă, prin care se înţelege invocarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori şi puteri ascunse, urmează descântecele blestemate, în care este din nou chemat ajutorul diavolilor în ambianţe sinistre, precum camere complet întunecate sau cripte de morminte. Odată chemate căpeteniile diavolilor, legiunile negre sunt trimise să facă rău pe toata faţa pământului…</span></div>
<br><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Faptul, făcutul, datul, adusul, pusul sau făcătura este probabil cea mai cumplită vrajă trimisă împotriva duşmanilor, deoarece, din aşa-zisa făcătură se moare în majoritatea cazurilor. Vraja de "<i>fapt</i>" este de mai multe feluri, unii autori convenind că este de 12 feluri, dar în descântece se "desface" şi pentru faptul de 99 de feluri. Faptul vine omului de la duşmanii săi care apelează în acest scop la un vrăjitor. Făcătura înseamnă a îmbolnăvi pe cineva punându-l în contact cu obiecte fermecate. În anul 1867, la Sibiu, a fost publicată o broşură, astăzi dispărută, care enumera instrumentarul folosit în vraja de fapt. Conform listei, "<i>faptul</i>" poate fi făcut cu: creieri de coţofană şi de broască, funie de spânzurat, creierul unei femei moarte, piele de şarpe, sânge şi intestine de arici, pui de rândunică, liliac, grăsime de vacă, ţărâna din copita calului, vine şi beregată de lup, pământ de pe morminte, praf de la balamaua uşii, păr de mort, excremente de pisică, praf din scurmătura de găină, cioc de cioară, broască vie cusută la gură, mătrăgună, picioare de iepure, o săgeată, fier de plug părăsit, cuţit găsit pe drum, bani blestemaţi şi, cel mai de puternic ingredient, o mână de om mort purtată permanent de vrăjitor asupra sa…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cei ce se îndeletnicesc cu vorba înspre Necurat nu caută mondenităţile, nici frivolitatea. Ceea ce fac ei ca muncă pe Pământ este aceea de a aduce cât mai multe suflete stăpânului lor întunecat…Ţăranul roman i-a evitat întotdeauna, dupa cum certifica marele folclorist Simion Florea Marian în lucrarea sa "Vrăji, Farmece şi Desfaceri", apărută în anul 1893: "Vrăjitorii şi vrăjitoarele sun priviţi în genere de popor ca nişte oameni fără de lege, lepădaţi de Dumnezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru că ei , în vrăjile ce le rostesc, în loc să se adreseze la Dumnezeu, fiinţa supremă şi atotputernică, ca Acesta să le vina în ajutor spre atingerea scopului ce-l urmăresc, îşi iau de cele mai multe ori refugiul la spiritele cele necurate… ca acestea să le de ajutorul trebuincios şi să le îndeplinească dorinţa."</span></div>
<br><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În pragul mileniului III, psihologia şi medicina neconvenţională s-au văzut puse în faţa unei situaţii de neconceput pentru nişte ştiinţe aşa zis "serioase", aceea de a descoperi cu groază şi a accepta că la originea multor boli stau fie păcatele oamenilor, fie influenţa duhurilor necurate. Mai mult decât atât, ştiinţa se declară incapabilă să explice în limbaj ştiintifico-materialist, cazurile evidente în care o serie de boli şi afectiuni sunt cauzate de acţiunea răuvoitoare a oamenilor care stăpânesc mijloacele magice. Scopul imediat al vrăjilor este unul eminamente malefic, deoarece constă în a constrânge pe cineva, împotriva dorinţei sale, să facă, să asculte şi să execute tot ce se doreşte de la dânsul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spre deosebire de abordarea strict ştiinţifică a realităţii înconjurătoare, unde evenimentele sunt legate pe principii logice şi cuantificabile, în concepţiile magico-mitice secretul percepţiei este reprezentat de analogia, asemănarea dintre esenţă şi aparenţă, dintre formă şi substanţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşa ajunge simbolul, în sine, să i se atribuie aceleaşi însuşiri şi statut ca al obiectului pe care îl simbolizează. Şi aşa rezultă puterea pe care o are în magie, cuvântul, logosului împuternicit de ritual (descântec, blestem, incantaţie).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Astea fiind mijloacele, motive, pentru cei care n-au puterea de a face cu putinţă omenescul dat prin ceea ce sunt ei înşişi, se vor tot găsi. Ei, cei la faţă blânzi şi mereu rugători de ajutor şi milostivire, sunt mai răi decât lupul cu oile, când faţa îşi întorc, schimbându-şi-o.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am tot spus eu, au tot spus şi spus alţii... nimic nu e nou sub soare... Unii ţin la cei din neam până la sacrificiu, alţii, din acelaşi neam, şi întregul neam caută să-l supună, prin orice mijloace, fiind în mare nevolnicie de a folosi firescul cuvânt, priceperea şi îndemânarea. E mult prea mare orgoliul lor, mândria lor, de a-i avea pe toţi ascultători. Pe cei cunoscuţi, pe cei apropiaţi, prin vorbă mieroasă îi face să nu fie căutători spre ei, ca, în vreun fel făcători de rău, îşi ascund bine intenţia, dar, pe la spate, împlântă cuţitul...Am tot spus eu, au tot spus şi spus alţii... nimic nu e nou sub soare... Unii ţin la cei din neam până la sacrificiu, alţii, din acelaşi neam, şi întregul neam caută să-l supună, prin orice mijloace, fiind în mare nevolnicie de a folosi firescul cuvânt, priceperea şi îndemânarea. E mult prea mare orgoliul lor, mândria lor, de a-i avea pe toţi ascultători. Pe cei cunoscuţi, pe cei apropiaţi, prin vorbă mieroasă îi face să nu fie căutători spre ei, ca, în vreun fel făcători de rău, îşi ascund bine intenţia, dar, pe la spate, împlântă cuţitul...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cazuri şi necazuri... necazuri în viaţa socială, în cea familială, în cea personală, în cea intim-personală. Un lanţ fără sfârşit, într-un cerc al morţii îi prinde pe toţi cei din apropiere: părinţi, fraţi, partener de viaţă, copii, rude de dincolo de cei din casă, cunoscuţi. Toate ies pe dos, toate au urcuşuri grele ori murdare, toate au căderi fără motiv aparent. Starea de rău, boala, comportamente absurde, nebuneşti, imorale, câştiguri şi pierderi în timp scurt, pe tot felul de căi, neînţelegerea, suicidul, mândria, ruşinea, frica... toate se lasă văzute la toţi... Dintre toţi unii însă mimează...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Caz, desluşit într-un aproape tot, dar asemenea vulcanului care după ce a aruncat şuvoaiele de lavă, nu se lasă uşor în adormire şi mai aruncă câte un jet de lavă, cenuşă încinsă şi nori, mulţi nori groşi de fum, care, fără a fi asemenea şuvoaielor, pot încă sădi teama, ba chiar aduce moartea celor mai slabi ori fricoşi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Într-un demult, de care n-aveau cei dimprejur ştire, când încă mai sălăşluia copilăria în adolescenţa de pe pragul maturităţii, mofturi dar mai ales o mândrie bazată pe închipuite calităţi şi potenţe, fără putinţa de a se împlini asemenea dorinţelor de prin mofturi, s-a ales o altă cale. S-a ales, la început, calea care să facă privirea mai plăcută, înţelegerea a ceea ce se vroia înţeles chiar fiind ceva de neînţeles, necondiţionatul ajutor în ceea ce nu era nevoie să aibă ajutor, a orice altceva era înspre folos dorinţelor fără limită. S-a ales calea împotriva, încă, propriei familii, a neamului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
Daniel-Dumitru Dariehttp://www.blogger.com/profile/00477178966271971449noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-24903088196570384552012-11-13T05:28:00.037+02:002020-12-08T22:38:49.514+02:00Blestemul vrăjitoarelor [3]<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">-continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2012/05/blestemul-vrajitoarelor-2.html" target="_blank"><b>Blestemul vrăjitoarelor [2]</b> - Răsplată după faptă </a></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6ix7K8jqWOKRAn3krhyphenhyphenD6P4hg6IXUDZ_bmQuvagXbJtphBPOHEfEQhq1RsC9bF1c3fE0Lixv3XMI33wVPw-0HaUHRDlxuy_t2sscAXRoiEuFVeWkt5-CiBX7W0-izKbwI6J4C_dbDd6g/s400/048.Blestemul+vrajitoarelor+%255B3%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6ix7K8jqWOKRAn3krhyphenhyphenD6P4hg6IXUDZ_bmQuvagXbJtphBPOHEfEQhq1RsC9bF1c3fE0Lixv3XMI33wVPw-0HaUHRDlxuy_t2sscAXRoiEuFVeWkt5-CiBX7W0-izKbwI6J4C_dbDd6g/s200/048.Blestemul+vrajitoarelor+%255B3%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 14pt;"><i>Sens și contrasens</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşa cum am spus, povestea mi-a venit în minte în timp ce scriam la acest material. Cele care se încadrează în aceeaşi ideie, ce mi-au fost date mie să le trăiesc, ori să le ştiu, până în acest moment, sunt oarecum mai “<i>uşoare</i>”, uşoare ca formă şi manifestări, nu însă şi ca urmări. Unii vor spune: “<i>o poveste</i>”! Eu nu am de gând să încerc să conving pe cineva, nu am făcut decât să transcriu ceea ce am aflat. E dreptul fiecăruia să accepte sau nu, e dreptul fiecăruia să creadă sau nu. Eu, în continuare, voi relata şi alte poveşti cărora, aşa cum am spus, unora le-am fost martor sau trăitor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un caz pe care îl cunosc de foarte aproape este primul la care am spus că este un „<i>transfer de destin</i>”. <span style="color: #351c75;">O familie cu mai mulţi copii. Cea mai mare dintre ei, la o vârstă deja trecută de vârsta care să înceapă cu 2. Până la acea vărstă o viaţa situată undeva aproape la mijlocul ideii de moralitate. Până la urmă, în zilele de azi s-ar putea spune că e normal (deşi, nu din principii puritaniste, nu pot fi de acord cu această normalitate), dar chiar în ideile ei, uneori se simţea că răzbate o geană de regret.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #351c75; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce îşi dorise, de când ştia că va veni vremea, era să aibă o familie. O familie cu înţeles real, chiar într-o anumită contradicţie cu familia în care crescuse. Căci familia mamei şi a tatălui era plină de incidente, de conflicte, datorate geloziei amândurora. O familie în care chiar şi violenţa asupra copiilori nu a lipsit. Întâmplări din viaţă care nu aveau explicaţie au venit la vârsta adolescenţei, şi care erau vizibile, căci fizionomia “<i>scheletică</i>” a luat brusc locul unui corp bine şlefuit. Apoi, după revenirea din această stare, de circa patru ani (perioadă în care nu era lângă familie) structura mentală şi principială a început să aibă unele manifestări. În primul rând era faptul că în acea perioadă a celor patru ani, perioadă adolescentină, la fiecare sfârşit de săptămână se simţea atrasă de mediul familiei, forţând chiar nota uneori, pentru a ajunge “<i>în familie</i>”. Uitarea a venit ca o stare firească, având de suferit şi activitatea şcolară. Pe acest fond o stare de teamă, de frică permanentă s-a instaurat, stare care, după 15 ani, era vizibilă pentru oricine. Un exemplu ar fi comportamentul infantil: dacă pe un drum, pe o uliţă trecea un autovehicul, se aşeza efectiv cu spatele la gard.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #351c75; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">În ceea ce privea viaţa de familie, principiul intrase într-o diluţie continuă, pe fondul unor „<i>încercări</i>” de foarte scurtă durată, terminate rapid şi ciudat (cu excepţia primei relaţii, relaţie neagreată de mamă, tatăl fiind doar cel care impunea ideile „<i>comune</i>”, prin impunerea autorităţii). La această diluţie mama a contribuit din plin, la nivel verbal, făcând tot timpul referiri de genul „ce-ţi trebuie ţie să te măriţi?”. Din tot ce era principiu, la un moment dat nu a rămas decât ideea de a avea un copil cu cineva care să nu fie oricine. Dar şi pentru că avea această idee, mama ei şi-a manifestat dispreţul şi împotrivirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Are sau nu are legătura destinul fiicei cu destinul mamei, are legătură povestea vieţii fiicei cu dorinţa mamei? De cele mai multe ori răspunsul se leagă de planul realului, găsindu-se uşor răspuns la a doua întrebare. La prima, cei mai mulţi vor spune că nu. Şi spun şi eu că, în mod normal nu... Doar că...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiecare îşi are destinul său. Fiecare, separat însă şi împreună. În termeni noi, de împrumut, cu totul greu de înţeles şi neînţeleşi chiar de cei care îi folosesc, se va invoca mult pomenita karmă. Se poate lua, în anumite limite, şi karma în discuţie, dar karma nu dă totuşi toate răspunsurile pentru o realitate confuză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar cunoscând amănunte ale trecutului vieţii mamei şi ale fiicei, se pot identifica motivaţiile îndemnurilor mamei. Pe scurt era foarte simplu: mama nu-şi dorise viaţa de familie spre care brusc a cotit, întrerupând o viaţă liberă şi întrucâtva libertină. Ceea ce a părăsit a fost ceea ce ea considera ca fiind cu adevărat viaţă: singură, sub imperiul plăcerilor şi al lipsei de obligaţii. Şi, referire făcând doar la obligaţii, de câte ori a avut ocazia să facă un transfer de obligaţii, n-a avut scrupule, chiar dacă sacrificată fusese chiar fiica ei. Şi nu doar o singură dată...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar că planul real nu poate fi făptuit cu una cu două. Ca să poţi obţine o docilitate extremă a unui tânăr, fără a fi utilizată forţa fizică ori cea psihică, e foarte greu. Atunci, în minţile murdare, dedate la practici nicidecum pe faţă, nicidecum legate de credinţa afişată şi de lacrimile repede curgătoare, pe calea subtiluilui, a magiei, vrăjitoriei în sens firesc, acceptat pe de-a-ntregul, te poţi ridica la rang de Dumnezeu pentru cei din jurul tău. Cum se face asta nici nu ştiu, nici m-aş spune de aş şti. Căci mai important este să desfaci o asemenea „<i>lucrătură</i>“ ce afectează viaţa multor generaţii ce urmează, decât a înţelege nebunia şi neomenia cuiva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Într-o simplitate extremă, având în vedere apropierea fizică... lucrarea a dat rezultate. Convulsiile fizicului adolescentin era doar semnalul de alarmă pe care cine ştia, putea să îl identificie. O coroborare a mai multor informaţii despre cea care era mama (comportamentul social, comportamentul celor din anturaj faţă de ea, prezenţa sa mereu continuă lângă cel care îi era “<i>partener</i>” etc) ar fi dat multe de înţeles, însă cui, dacă şi aceştia, vedeau lucrurile diferit în prezenţa ei, faţă de cum le vedeau în lipsa ei?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce s-a vrut s-a reuşit. Toată familia a îngenuncheat la picioarele noului Dumnezeu. De n-a vrut careva, şanse nu a avut: totul a mers pe dos, un atac cerebral, o plecare într-o ţară foarte îndepărtată... Mă repet, reamintind, cazul îmi este foarte bine cunoscut... Tradiţia îngenuncherii partenerului, a celui ce devenise soţ, nu era nicidecum nouă. La rândul ei mama venea pe acest fundament. Nu ştiu cum era cel anterior ca vârstă, dar pe care l-am cunoscut eu, în condiţii normale, nu era deloc dispus să cedeze absolut totul. Scenele violente ale tinereţii, dovedesc asta, însă altceva dovedeşte faptul că după căsătorie, deşi la distanţă foarte mică fiind, pe cea care lui îi era mamă, niciodată nu a mai vizitat-o. Cumva să fie o întâmplare?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Totul era făcut să graviteze în jurul unei case, unui loc de casă. Este tradiţia de necontestat a celor care lucrează “<i>necurat</i>”, “<i>cu necuratul</i>” cum se spune în limbajul mistico-religios. Acolo sunt toate în aşa fel aranjate încât să nu se poată sparge un aranjament făcut să fie pe totdeauna. Acel loc trebuie păzit de cei care ar avea curajul de a şti mai multe şi a se îm-potrivi ordinii prestabilite. Pentru că acolo s-a lucrat de ani şi ani. Pentru că acolo este, pentru “<i>măsluitoarea de destine</i>” altarul său şi “<i>mormântul</i>” victimelor ce, cât sunt, ca oameni, vii, pot fi “<i>dezgropate</i>” şi ar ieşi mare dandana.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiica a primit ca şi zestre, de la mamă, şi partea de destin a mamei. Se numeşte suflet adăugat. Pentru că tot ceea ce însemna până la un punct comportament normal, firesc, în concordanţă cu vârsta, devenea apoi altceva. Ceva ce nu semăna cu ceea ce fusese. Era rău, dar în tot răul exista şi un bine... Se crease nişa prin care vinovatul să-şi primească răsplata. Dedicată mamei până dincolo de limitele fireşti, fiind şi dincolo de cele propăvăduite de religia prin care se numea “<i>cu adevărat credincioasă</i>”, a avut momentul de curaj, de regăsire a puterii regăsirii minimei realizări şi împliniri a destinului. Doar că... “<i>ai grijă ce-ţi doreşti</i>” era zicala uitată. Şi-a dorit un copil al cărui tată să nu fie un prost. Atât i s-a dat. I s-a îndeplinit dorinţa! Ceea ce ea, fiica devenită mamă nu realizează (cred, încă) este faptul că blestemul ce cade pe neamul vrăjitoarelor, nu se lasă aşteptat. N-a mers de multe ori urciorul la apă, iar vorba populară spune ca dacă de două ori se întâmplă într-un fel, a treia oară sigur se întâmplă altfel. Şi altfel a fost cu al treilea bărbat (în ordinea vârstei) care n-a putut fi ţinut de soţ fiicei, cu toate “<i>boroscodelile</i>” din miez de noapte de vineri ale mamei. Breşa făcută de cei care nu acceptă jocul la nesfârşit. Cineva, venit din anonimat, care nu s-a mai putut să fie legat la ochi, legat de mâini ori de picioare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cum se lucra? Se lucra permanent, folosindu-se aşa-zisul descântec ce nu face rău: stingerea cărbunilor în apă pentru deochi... Ritualul consta în "<i>stingerea cărbunilor sau chibriturilor</i>". Astfel într-un vas cu apă neîncepută se aruncă 3, 6 sau 9 carbuni/chibrituri aprinse, şi se rostesc diferite incantaţii sau rugăciuni, pentru deochi “<i>Tatăl nostru</i>”, apoi se bea de trei ori din acea apă. Jocul gândurilor şi al minţii a pervertit totul. Cu puterea gândului se poate face bine, cu puterea gândului se poate face rău. Incantaţii sau chiar gândurile, spuse chiar la nivel mental, în timpul stingerii cărbunilor, face ca acea energie, dependentă de cel care pregăteşte apa cu cărbuni stinşi, să ajungă cuibărită pe cel “<i>tratat</i>”. Dureri simple are omul de multe ori în viaţă... Cele trei înghiţituri le va lua chiar şi pe ideea “<i>e apă nu-mi poate face rău</i>”... Durerea se calmează dar, pe de altă parte în minte intră exact ceea ce vrea, acum trebuie să-i spunem, atacatorul. La fel de bine, în locul apei poate fi mâncarea. Câţi n-au păţit-o, simţindu-se rău, deşi din toate punctele de vedere mâncarea era fără probleme? Dar s-a întrebat cineva ce stare avea cel care a preparat mâncarea?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe locul acela, locul de casă, casa, focul a pus semnul ce trebuia să fie ştiut. Focul arde doar acolo unde trebuie să ardă, acolo unde nici apa, nici gerul, nu e de ajuns spre a spăla răul. Se ştie că focul vine acolo unde sunt păcate, iar atunci când se apropie de oameni, acolo răul este cuibărit. Focul poate fi trimis, dar atunci nu sunt puşi în pericol oamenii. Iar când pericolul se apropie de copii, când mor copii în foc, părinţii poartă toată vina răului. Iar aici semnele focului au fost mai mult decât evidente: un copil putea pieri în foc, un altul a fost pe deplin afectat, pierzând tot ceea ce avea... Efectele focului fac parte din ceea ce rezultă din faptele de magie, este parte din blestemul vrăjitoarelor... Iar dacă se ţine cont că focul a mai atins încă odată, se înţelege că “jocul cu focul sufletului” nu a luat sfârşit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar blestemul propriu-zis a început să intre în linie dreată odată cu naşterea următoarei generaţii pe care, o bunică “<i>grijulie</i>” o doreşte a continua. Firul însă s-a rupt. Şi s-a rupt şi prin lipsa uneia dintre condiţii. S-a mers la extrem, alungând tatăl copilului, de fapt doar o prelungire a agoniei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prelungire, da, căci urmează, şi voi enumera, fără să pun o ordine cronologică: decăderea psihică şi morală a mamei copilului, părăsirea mamei de către copil şi “<i>întoarcerea armelor</i>” împotiva celor care au uneltit împotriva sa, până la urmă, moartea tatălui mamei tot prin atac cerebral</span><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2139902444784945588#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></a></span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">, arderea şi pustiirea locului în care este casa familiei, risipirea tuturor urmaşilor. Momente grele va avea de îndurat acel copil, dar “<i>în Ceruri</i>” va primi răsplata de a se curăţi de blestemul pe care, generaţii la rând, familia, pe linie feminină, şi l-a atras. Atacul împotriva oricui duce la pieirea urâtă, în suferinţă şi “<i>bătaie de joc din partea vieţii</i>” a făptuitorului. Atacul împotriva membrilor propriei familii, are efectele distrugătoare duble: efectele atacului şi efectele bumerangului, ale blestemului căpătat ca răsplată a faptelor. Cazul este mai complex, şi datorită celui alungat, cel care “<i>a privit dincolo de aparenţe</i>” şi a identificat ceea ce nu se voia niciodată văzut. Dar “<i>acvila nu prinde muşte</i>”, ci doar ceea ce este suficient de mare pentru a demostra maiestuozitatea ei... În acea familie totul mergea spre absurd... Cineva trebuia să vină să rupă zăgazul...</span></div>
<br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2139902444784945588#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; line-height: 115%; ">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-size: small;"><span face=""Trebuchet MS",sans-serif">Atacul cerebral este forma de moarte cea mai întâlnită în cazul bărbaţilor „atacaţi” PSI, de către soţii. Majoritatea acestor atacuri se fac cu menstruaţie (vezi această referire în Moliftele Sfântului Vasile cel Mare), dar nu numai în acest fel.</span></span></div>
</div>
</div>
<br>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">-continuare din <a href="https://3d-actualitatealumii.blogspot.com/2012/11/blestemul-vrajitoarelor-4.html" target="_blank"><b>Blestemul vrăjitoarelor [4]</b> - Răspunsuri prin întrebări</a></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-50345927327269849552012-11-11T00:00:00.003+02:002020-12-08T22:22:34.172+02:00Pe marginea prăpastiei<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8C-SidzHaLw_xwErK_IMWoEvRPcErEmvqFUdkcy7v9hwGaWPdzKAgSmBhdLmGni4HlqjVs7-X2QA3_u5rLB0mvUMvsfVLR0FFmJV64vtTww1QonZOYdbsah84SxsimoQKQGSCNg7GU4c/s400/047.Pe+marginea+prapastiei.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8C-SidzHaLw_xwErK_IMWoEvRPcErEmvqFUdkcy7v9hwGaWPdzKAgSmBhdLmGni4HlqjVs7-X2QA3_u5rLB0mvUMvsfVLR0FFmJV64vtTww1QonZOYdbsah84SxsimoQKQGSCNg7GU4c/s200/047.Pe+marginea+prapastiei.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Adevăr vă spun că mai avem puţin!
Mai este ultima sforţare, ultimul hei-rup! Lumea aceasta este din ce în ce mai
greu de înţeles, comportamentul oamenilor este din ce în ce mai absurd,
absurditatea lumii este din ce în ce mai mare. Pe acolo unde nu îţi vine să
crezi apar aspiratoarele de lumină, reptile veritabile, rămăşiţe a ceea ce a
venit şi a nu s-a vrut plecat fără să-şi lase semne prin victime directe şi
colaterale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Nu sunt eu ceea ce unii ar vrea
să fiu, dar nu sunt eu nici ceea ce alţii ar vrea să fiu. Dar sunt unul din cei
care vin să vă spună despre paşii timpurilor viitoare: <span class="a">s</span></span><span class="a"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ă</span></span><span class="a"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> nu fie
bărbat, femeie sau biserică, ori altcineva care să vă spună, că sunteţi mai
puţini în ceva, decât Dumnezeu. Iar recompensa mea este posibilitatea de a face
mai uşor, pentru alţii, drumul.</span></span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Să nu vă temeţi de nebunia vieţii
căci este iluzorie. Tot ce e în jur, pornind de la suferinţă şi mergând până la
fericirea supremă, totul este controlat în parametri bine coordonaţi. Nu există
secrete, nu mai există secrete de acum. Cei care acum străbat timpul de aşa-zisă
fericire ar trebui să stea să se întrebe dacă în ceea ce cred este peren sau
efemer. Pe cei care îşi caută desfătări şi plăceri în goana căutătoare de
victime, ar trebui acum, mai mult ca niciodată, să se întrebe dacă ceea ce fură
le este necesar sau îşi agonisesc ceea ce le va fi motiv de cădere explozivă.
Şi mai sunt şi cei care tot fug şi fug spre lauda deşartă...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Deschideţi-vă mintea şi sufletele
şi credeţi în voi, voi cei ce prin suferinţă şi îndurare trebuie să vă reveniţi
pe drumul către zilele mâinelui continuu. Suferiţi plătind greşelile cele ce,
prin zilele anilor trecuţi nu aţi ştiut să le depăşiţi. Mărturisiţi-vă şi
iubiţi neîncetat şi imediat, acceptaţi orice provocare a sufletului, faceţi-vă
obicei să echilibraţi şi să vă eliminaţi frica şi să iubiţi mai ales ceea ce
pare că nu înţelegeţi! Căci toate v-au fost aduse în viaţă ca să vă întoarceţi
la forma ce v-aţi dorit-o, v-aţi ales-o spre a fi voi acceptaţii şi aleşii<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>lumii viitoare. Dacă încă nu înţelegeţi, nu
vă mai înfierbântaţi, este doar un semn că multele fapte mai puţin bune nu s-au
dizolvat în lumina care v-a înconjurat şi pe care o resimţiţi în voi şi pe
lângă voi. Lăsaţi-vă vouă nu prin gândurile omului în care sunteţi, şi mult
timp de acum încolo veţi fi, ci prin trăiri şi fapte. Lăsaţi-vă vouă şi nu
alungaţi pe cei care, asemenea vouă fiind, alături şi pentru voi, cu voi
împreună, în felul lor de a fi, au primit să sufere şi să se bucure cu voi şi
pentru voi, până se vor împlini toate câte voi vi le-aţi ales să le faceţi. Vă
e poate mai drag cântul mieros al celor ce se vor încălziţi la sân, vă este
poate prea multă teamă de a nu veni unii sau alţii şi a vă judeca, dar,
lăsându-vă vouă, pentru un timp, de nu vă ştiţi a fi, încă, Lumină celor
trimişi vouă, până când vă veţi putea lăsa a fi una cu toată lumea în care veţi
merge.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">V-au fost trezire suferinţele pe
care le-aţi îndurat? Ve</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ţ</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">i aceepta
adevărul că n-a fost decât trezirea de dinaintea altei adormiri?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Acum semnele sunt clare, foarte
clare că este timpul de a intra în marea Lumină! Sper să vedeţi şi voi cât de
curând Lumina pe care o văd eu astăzi! Ea este în fiecare din voi, de la primul
până la ultimul, de la cel mai bun şi până la cel mai puţin bun şi aşteaptă
şansa pe care trebuie să i-o daţi să poată izbucni. Dacă din cele ce v-au fost
fapte şi acum le refuzaţi, v-aţi gândit că doar dacă le veţi face, de data asta
în armonie cu noua situaţie, este tocmai bine, pentru că altă modalitate de a
rupe urzelile răului nu există? Nu v</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ă</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;"> mai
răstălmăciţi menirea prin gândul că aşa e rău pentru că aţi vrut să fie bine şi
a ieşit cândva rău. Aţi greşit atunci acceptând ceea ce nu trebuia, acum să
greşiti neacceptând ceea ce trebuie? Readuce</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ţi-vă trăirile în armonie cu matricea iniţială, nu perpetuaţi în a vă
lenevi pe o stare ce chiar dacă nu e tocmai rea, este mai jos decât ceea ce
aveţi nevoie. Nu mai staţi cu nimic ancoraţi de trecut căci dacă acolo e o
ancoră sau o legătură grea şi foarte grea, ceea ce vă ridică voi chiar credeţi
că nu vă va produce mai mare suferinţă</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">? Un titlu, un nume, o pozi</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ţ</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">iei
ierarhică, nu vă mai aduce neapărat ceva bun. Poate că e mai repede încărcat de
toate urmele greşelilor trecutului şi voi, din necunoaştere, din neacceptare,
din preconcepţii, din frică sau din lene, vă atrageţi mereu aceleaşi trăiri
care vă sfâşie pe dinăuntrul vostru, oprindu-vă în drumul spre cunoaştere spre
drumul acela în care nu vă veţi mai plânge că nu vedeţi. Cum să scăpaţi de
sărăcie dacă trăirea <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ce o aveţi acum e
încărcată de greşelile care v-au dus la sărăcie? Cum s</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ă</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">
scăpaţi de imaginea că sunteţi omul ce nu a făcut bine dacă purtaţi trăirea
timpurilor în care nu aţi făcut sau s-a considerat că nu aţi făcut bine? Dac</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">ă vă pare rău, dacă vi se pare că nu este bine, dacă vi se pare că vi se
strică ceva din ceea ce sunteţi sau că puteţi să supăraţi pe cineva, nu vreţi
să acceptaţi cu seninătate că acestea nu sunt decât ataşamente pe care le daţi
o importanţă mare prin gândurile fiinţei trup şi nu a fiinţei suflet</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span class="a"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">C</span></span><span class="a"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">â</span></span><span class="a"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">nd cineva
face un pas în evoluţia trăirilor</span></span><span class="l6"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">, face loc
pentru cei care vin în urma </span></span><span class="a"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">lui. Spuneţi Da vieţii, şi asta
vă va ridica în trăiri. Rezonanţa sa astfel se extinde asupra tuturor părţilor
lumii. Cei care acum reexperimentează viaţa în doi, e timpul să înţeleagă acest
reexperiment pentru trebuinţa învăţarii lecţiei că se pot crea minuni împreună.
Pentru că Inteligenţei Divine îi place să apropie entităţi care pot şi vor să
creeze minuni şi să se joace cu aceste energii într-un curent abundent. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Şi nu vă mai speriaţi că, acum,
când lumea stă pe o muchie de pe marginea prăpastiei, că, cei care se vor
salvaţi doar pe sine, îşi arată adevărata faţă. Din şase-şapte veţi găsi doar
unul care nu-l va interesa doar salvarea proprie. De v-aţi avut alături neprieteni
ce se gudurau pe lângă voi ridicând prietenia în slăvi, acum veţi înţelege că
prietenia lor a ţinut doar atât cât v-au putut ţine acolo unde sunt ei, când
aţi pus la bătaie lumina voastră de care ei aveau nevoie. Fiecare pasăre pe
limba ei piere! Dacă ar fi uşor să fii om, toată lumea asta ar alege. Şansa lor
de a fi oameni şi-au spulberat-o singuri, nu vă mai lăsaţi ucişi de dorinţa lor
de a fi slugarnicii lor ridicători în slăvi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Vi-i dat să treceţi dinspre
suferinţă înspre împlinire. În puterea voastră stă s-o faceţi cât mai repede.
Misiunile voastre trebuie să se împlineacă. Aceia care spre a împlini această
misiune a voastră au răspuns prezent la cererea Divinităţii de a vă fi de
ajutor au nevoie doar de a vă dori şi a exprima dorinţa voastră de împlinire
necondiţionată şi nejertfită pe altarele realităţii lumii de acum, pentru a vă
arăta, mai mult decât până acum, că totul vă este posibil. La un loc cu ei,
câţi vor fi, unul sau mai mulţi, veţi urca pe crestele cele pline de Lumină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Despre fiecare dintre voi nu pot
eu aici, acum să spun. Dar asta nu înseamnă că nu ar fi posibil să vă spun. De
mă veţi întreba răspunsuri veţi afla, bucurătoare sau supărătoare, după cum vor
fi să fie sau după cum voi, cei în suferinţă, sunteţi acum.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">N-am să mă apuc să schimb lumea,
nici eu, nici ceilalţi ca mine. Nici voi să nu o faceţi! Cu cei ce nu vor să se
schimbe fiţi buni spun</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">â</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">nd
ambiţiilor lor un “</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ei, şi</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;">?” care să
îi facă şi pe ei să se întrebe de ce sunteţi altfel. Doar aşa se vor trezi cei
care mai pot să o facă. Timp e prea puţin ca ei să mai poată fi schimbaţi de
noi, de voi, sau împreună. Timp nu mai este decât pentru ca voi să nu mai
existe, voi să se contopească în unicul şi nepieritorul noi. Căci pe cei ce
cred că de pe muchia marginii prăpastiei se pot salva doar pe ei, nu-i poate
salva decât căderea în prăpastie!</span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-hansi-theme-font: major-latin;"></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-52114493166967998552012-11-10T21:46:00.013+02:002020-12-08T22:21:17.375+02:00Azi totul se cumpără...<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifxyZldiPqPj8I5TBES-_esIsfoXgos8B6BopCGNdAtY0KPj20KSLBMIlEkpIpO9hiZVWYeLFUZyx5cujcNjVqK7wGi4VVAagZahpfa6xdTlT9yjrkXeiTSttPLSFAxq_arzBrRfC3Hpo/s400/046.Azi+totul+se+cumpara.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifxyZldiPqPj8I5TBES-_esIsfoXgos8B6BopCGNdAtY0KPj20KSLBMIlEkpIpO9hiZVWYeLFUZyx5cujcNjVqK7wGi4VVAagZahpfa6xdTlT9yjrkXeiTSttPLSFAxq_arzBrRfC3Hpo/s200/046.Azi+totul+se+cumpara.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sub ochii noştri se dezvoltă clar, cert, fără dubii o filozofie şi o concepţie nouă. E nouă prin faptul că totul se reduce, fără remuşcări, la un simplu calcul matematic: investiţie şi profit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Este o lege foarte bună când este vorba de comerţ, nimeni nu o poate contesta, doar limitele i se pot pune în discuţie. Când am realizat că această nouă concepţie domină, fiind cea mai întâlnită la parcă toată lumea, am rostit, atât de tare de cred că s-a auzit în Ceruri: ”<i>Am trăit să o văd şi pe asta! Asta mai lipsea!</i>”...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">E o lege bună pentru comerţ dar viaţa în sine ar trebui plasată în această sferă ambiguă? Dar cum vremurile sunt tulburi şi lumea se schimbă pe zi ce trece, omul nu mai face distincţii, confundând de multe ori căminul propriu, casa proprie, cu locul de munca, s-a ajuns ca acestă nouă lege să fie prezentă pretutindeni. “<i>Nimic nu se primeşte, nimic nu se dă, ci totul se cumpără</i>”, răsună de cele mai multe ori în capul oricărui om… “<i>totul e pe bani</i>”! Chiar dacă e bine ştiut că banul este cel făcut de om şi nici un om nu este făcut de ban, totul la asta se rezumă. Omul, în loc să ia măsuri în revenirea pe calea normalităţii, a adoptat întru totul această concepţie, cu rol de lege, tot mai mult, şi mai mult, în viaţa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Dacă până la invenţia banului comerţul se făcea sub amprenta trocului, schimb pe schimb, odată cu invenţia banului, omul a fost prins în capcana întinsă de pofta de bani, de mai mulţi bani. Câţi în ziua de astăzi sunt auziţi spunând că-şi au viaţa în făgaşul normal, că au tot ce le este necesar vieţii, că nu duc lipsă de nimic, că sunt multumiţi de ceea ce au făcut, de ceea ce sunt şi de ceea ce fac? Să recunoaştem, sunt mult prea puţini pentru a fi găsiţi. Toată lumea se plânge că banii sunt puţini şi că viaţa e grea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Niciodata viata nu a fost aşa cum omul a visat-o. Niciodată nu a fost, nu va fi, căci dacă ar fi atunci nu ar mai avea cu-loare şi omul nu ar mai şti cu adevărat să se bucure pentru micile bucurii ale vieţii. Ar fi prea mare monotonia zilnică. Odată cu invenţia sa, banul a adus omului un nou viciu, o nouă dependenţă. Dar fenomenul acesta se pare că este din ce în ce mai predominant şi a atins cote inimaginabile. Mai nou şi în dragoste a prins rădăcini şi a pervertit-o în aşa fel încât cea autentică, cea în care cealaltă persoană e cea importantă, a-proape că s-a pierdut. E greu să se mai găsească persoane care să iubească dezinteresat şi care cred în puterea dragostei, putere care poate schimba o persoană. E greu să se mai găsească acele persoane dispuse să se sacrifice pentru binele celuilalt. E greu să se mai găsească persoane care să investească fără a avea gândul la garanţia profitului. E greu să se găsească persoane care să Iubească. Şi, cu tristeţe, cu durere, a venit vremea să spunem că şi iubirea se cumpără – văzând ce se petrece în jur. Şi dragostea are un preţ. Cu toa-te că mie îmi vine foarte greu să spun asta, căci o sămânţă de îndoiala totuşi mai am în mine, dar se pare că asta e realitatea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Cu mai mult de zece ani în urmă, o bună prietenă din altă ţară ne spunea o povestioară. Mi-am amintit-o şi de la ea a pornit ideea să şi scriu despre această realitate actuală a lumii... “<i>Într-o zi cineva se duce la un magazine de flori, voind să îşi aibă în casă o anumită floare. Intrând în magazin, a fost întâmpinat cu mare căldura de angajaţi care i-au prezentat felurite soiuri rare pe care ei le aveau la vânzare. Nici una nu era cea pe care o căuta. Dar, pe unul din rafurile magazinului, vede un vas plin cu pământ. De curiozitate întreabă personalul magazinului ce e în acel vas. Primeste un răspuns ciudat: Acest vas este plin cu pământ gol deoarece în el, cel care îl cumpără, sădeşte sămânţa iubiri care, în funcţie de câtă atenţie şi grijă primeşte, încolţeşte, înfloreşte şi face seminţe. Se întristează la acest răspuns, fiindcă el căuta dragostea deja înflorită, frumos aranjată şi pregătită. El dorea să găsescă dragostea pe care să o cumpere cu bani.</i>” Tâlcul este simplu: Noi suntem pământul în care sădim dragostea. În funcţie de ce oferim, floarea care va creşte, va înflori, va fi mare sau nicidecum.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Omul de multe ori aşteaptă să primească dragoste fără ca să facă sacrifici şi să îndure aşteptarea. Banii nu pot cumpăra sentimente, mulţumire sufletească– e o lege . Banii pot cumpăra doar admiraţie şi dorinţa de a nu duce grija zilei de mâine, banii pot cumpăra şi constrânge, dar nu pot aduce fericirea adevărată. Azi iată că dragostea se cumpără şi se vinde. Însă acea dragoste este una sterilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">E adevărat că banii din totdeauna au fost un criteriu de alegere şi de departajare, dar nu se poate cumpăra cu bani mulţumirea sufletească. Lucrurile cu adevărat meritorii sufleteşte se dobândesc altfel. Creşterea reprezintă timpul iar omul reprezintă obiectul de şlefuire. Cum poate un om să îşi arate sinceritatea şi adevărata sa faţă dacă nu în momentele grele, când toată lumea pleacă. E greu de evaluat aceste momente dar nu imposibil. Mereu este loc de mai rău dar aceste moment sunt cele care şlefuiesc cel mai bine caracterul omenesc şi implicit inima sa, făcând-o sinceră şi senină. Un lucru nobil, foarte rar, este acela de a fi lângă un om atunci când îi este foarte greu şi este criticat, este lovit de toţi. Nimeni nu este obligat să o facă, poate găsi vinovăţie tocmai celui lovit, dar dacă o face devine un om nobil. Dragostea, căci despre asta vorbesc aici, este atât de mult distanţată de adevărata ei identitate, încât mai spun o dată, accetuând, este rară dragostea autentică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Cine se lasă atras de dragostea pe bani, acela îşi aprinde singur focul remuşcărillor eterne. Aşa cum banii se devaloriează, tot aşa dragostea îşi arată adevăratul preţ. De cele mai multe ori omul rămâne dezamăgit de dragostea sinceră ce este pregătit să o dea cuiva, deoarece acel cineva refuză să o pri-mească şi să o sădească alături de căldura dragostei sale. Această dezamăgire nu trebuie decât să-l facă şi mai puternic, şi mai pregătit să ofere atenţie celorlalţi. Acea dragoste cumpărată, de fapt nu se cheamă dragoste, ci viciu, dorinţa de a avea un nume, de a poseda ceva, de a avea putere şi de a fi privit în alt mod decât a fost până în momentul achiziţiei. Se prea poate, ca nefiind atent la ceea ce îşi doreşte, omul să vrea ceva ce este, de fapt altceva. Ceva ce poate printr-o comparaţie se înţelege mai bine: dragostea e ca un umeraş. Pe el încap doar două lucruri diferite: sacoul şi pantalonii, lucruri ce se completează una pe cealaltă şi care una fără cealaltă nu au valoare autentică, una fără cealaltă reprezintă jumătate de măsură, o pervertire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Dragostea se poate până la urmă cumpăra cu bani? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Voi ce dragoste sunteţi dispuşi să daţi şi să primiţi?</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-68206802052338958702012-11-04T05:42:00.002+02:002020-12-08T22:19:49.827+02:00Interviu cu Drunvalo Melchizedek, Aprilie 2012 *<div align="center">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/OBUyFGU3N3Y?fs=1" width="480"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-64828761945788670242012-09-15T07:16:00.005+03:002020-12-08T22:19:13.771+02:00Ştiintă vs. Ocultism (Emisiune TV)<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTPL7rOgSWQoyVikkvk7piY-4So_i_MDlbhyphenhyphenMxi9er_odBz0-mmxaU4HW4z5sHfko8vNYOyxHkA8ej-tXGRMB8B3wEltzytArJ2Jtuj9DTfmlihSyhkSNSHkkZ2lGrLkwEdtzJNPkTI10/s400/045.Intre+oglinzi+paralele+-+Stiinta+vs+ocultism.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTPL7rOgSWQoyVikkvk7piY-4So_i_MDlbhyphenhyphenMxi9er_odBz0-mmxaU4HW4z5sHfko8vNYOyxHkA8ej-tXGRMB8B3wEltzytArJ2Jtuj9DTfmlihSyhkSNSHkkZ2lGrLkwEdtzJNPkTI10/s200/045.Intre+oglinzi+paralele+-+Stiinta+vs+ocultism.jpg"/></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/I5iRIm3qMfw" width="560"></iframe></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-17158155880512604442012-09-10T22:10:00.005+03:002020-12-08T22:15:41.934+02:00Teoria haosului (Emisiune TV)<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicZKLK3avfRri_vXQlW2-ePEqCDYdtD2BSlgc6aYPWZZnjWeaeVUF0z4UhJJHtu5GhglXDaVY2479klzAYxx9gblOrt4QSKJ3T9fMvpUqOrYNrKlAPEhStMufODUb02BY3bTrbDD6sO7E/s400/044-Intre+oglinzi+paralele+-+Teoria+haosului.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicZKLK3avfRri_vXQlW2-ePEqCDYdtD2BSlgc6aYPWZZnjWeaeVUF0z4UhJJHtu5GhglXDaVY2479klzAYxx9gblOrt4QSKJ3T9fMvpUqOrYNrKlAPEhStMufODUb02BY3bTrbDD6sO7E/s200/044-Intre+oglinzi+paralele+-+Teoria+haosului.jpg"/></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/66TOgTlVaBk" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-7468886391461862132012-09-06T13:04:00.014+03:002020-12-08T22:12:41.290+02:00Legalitate/Legitimitate (Emisiune TV)<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIh6OuZkY0jHs4njkicE6dlMhuIwcYMLHpG1AU3LgNimF9OTnmshpPvAuGMe8K4w-HTnyDAbUP2_RRoidn3o3hWBeYW8Ksladc0BfoFARlDFQSVshgMZAbOXBOXmmVCxw27TIjWVvAM3k/s400/043-Intre+oglinzi+paralele+-+Legalitate+vs+legitimitate.jpg" style="display: block; padding: 1em 0px; text-align: center;"><img alt="" border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIh6OuZkY0jHs4njkicE6dlMhuIwcYMLHpG1AU3LgNimF9OTnmshpPvAuGMe8K4w-HTnyDAbUP2_RRoidn3o3hWBeYW8Ksladc0BfoFARlDFQSVshgMZAbOXBOXmmVCxw27TIjWVvAM3k/s200/043-Intre+oglinzi+paralele+-+Legalitate+vs+legitimitate.jpg" width="200" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/C4t2OppasCw" width="560"></iframe></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-29499316178303311922012-09-06T13:02:00.012+03:002020-12-08T22:14:11.033+02:00Interacţia radiaţiei cu substanţa (Emisiune TV)<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7-ZtuyJnzL1wZiWBeOuox8rp-e6DK9spn6ujUw5vUD-_9vDeKKjaf_ctvNs_FX-3cweTej54A4hQClfqePnJyUeNm_dSRrtbZdO-CK2fV7gqhD1Qxktnefbio73r-NXEU313scWwuNRI/s400/042-Intre+oglinzi+paralele+-+Interactia+radiatiei+cu+substanta.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7-ZtuyJnzL1wZiWBeOuox8rp-e6DK9spn6ujUw5vUD-_9vDeKKjaf_ctvNs_FX-3cweTej54A4hQClfqePnJyUeNm_dSRrtbZdO-CK2fV7gqhD1Qxktnefbio73r-NXEU313scWwuNRI/s200/042-Intre+oglinzi+paralele+-+Interactia+radiatiei+cu+substanta.jpg"/></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/YuncAH4-IXU" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
</div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-62431481225127516682012-08-26T08:00:00.029+03:002020-12-08T22:04:36.447+02:00Lumea dinspre azi spre mâine [4]<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10.0pt;">continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2012/08/lumea-dinspre-azi-spre-maine-3.html" target="_blank"><b>Lumea dinspre azi spre mâine [3]</b></a></span></div>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWFph-ZdRGpea5IAc7T0306XWnBhyphenhyphenoCB1W6jQFvFmiaxSVJB9-RoStJi3Tpaqo9Mwf-QjUcE7AXtlY5FRLK-OEfAWTP5WoO7IvaqJFylJKiVm3nRMYWbiWPlniuNPYN-wdeQbF4nsM0bs/s400/041.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B4%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWFph-ZdRGpea5IAc7T0306XWnBhyphenhyphenoCB1W6jQFvFmiaxSVJB9-RoStJi3Tpaqo9Mwf-QjUcE7AXtlY5FRLK-OEfAWTP5WoO7IvaqJFylJKiVm3nRMYWbiWPlniuNPYN-wdeQbF4nsM0bs/s200/041.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B4%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Suntem obişnuiţi să spunem că noi stăpânim cuvintele. Dar cine ştie de fapt că ele ne stăpânesc pe noi, se foloseşte de acest fapt cu multă iscusinţă pentru a-şi duce intenţia spre fapt împlinit. Dominaţia conştiinţelor trece, în mod esenţial prin folosirea viciată a limbajului, de către clasa dominantă economic şi social. Având în proprietate aproape tot ansamblul mijloacelor de comunicare, puterea difuzează ideologia de piaţă prin sensuri fixe, trunchiate sau amestecate, atribuite cuvintelor. Cuvintele, prezentate ca neutre, au şi definiţia ca evidentă. Însă, sub controlul puterii limbajul desemnează mereu alte lucruri decât realitatea vieţii. Acesta este, înainte de toate, un limbaj al resemnării şi al neputinţei, limbaj al acceptării pasive a faptelor şi a lucrurilor, aşa cum sunt şi aşa cum trebuie să rămână. Acum cuvintele sunt lacheii sistemului nou de organizare a vieţii. Simplul fapt de a folosi limbajul puterii condamnă la neputinţă. Rezolvarea problemei limbajului este parte din nucleul luptei pentru emanciparea omenirii. Mai mult decât atât, aceasta nu este o simplă formă de dominaţie ce se adaugă altora, este însăşi inima proiectului de aservire al sistemului totalitar de piaţă. Doar printr-o reapropiere a limbajului şi a comunicării reale între persoane este posibilă producerea unei schimbări reale, pentru că doar în acest mod proiectul revoluţionar întâlneşte proiectul poetic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">În efervescenţa populară, cuvântul este reinventat de către grupuri numeroase de oameni. Creativitatea spontană se află în fiecare om şi reprezintă forţa care uneşte omenirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sclavii moderni sunt convinşi că sunt buni cetăţeni şi cred că ei votează şi aleg liber pe cei care îi vor conduce. De fapt, alegerea lor este o iluzie, căci oare există măcar o diferenţă fundamentală între proiectele societăţii în care se va trăi atunci când trebuie ales între două curente, sau, în limbaj politic partide? In realitate nu există opoziţie reală, căci partidele politice dominante sunt întru totul de acord în ceea ce priveşte ideea esenţială: conservarea societăţii de piaţă existente în actualitate. Şi nici nu există partide politice, susceptibil de a accede la putere, care să pună în discuţie dogma societăţii de piaţă. Iar toate aceste partide politice, cu complicitatea mass-mediei, mo-nopolizează scena politică, prin certuri în care subiectele sunt detalii fără importanţă, în timp ce tot restul rămâne neschimbat. În plan real ei îşi dispută scaunele şi funcţiile oferite de sistemul parlamentar şi el de piaţă. Toate aceste dispute şi certuri sunt difuzate pe toate canalele mass-media cu scopul de a distrage atenţia de la adevărata dezbatere asupra alegerii so-cietăţii în care oamenii ar dori să trăiască. Se observă uşor că subtilităţile, superficialităţile şi trivialitatea eclipsează profunzimea înfruntării de idei. Deşi se vrea evidenţiere a formelor de manifestare a democraţiei, toate acestea nu seamănă, nici pe departe cu democraţia, căci democraţia reală se defineşte, înainte de toate, prin participarea masivă a cetăţenilor la gestionarea treburilor cetăţii. Democraţia este totdeuna directă şi participativă; expresia cea mai autentică se găseşte în adunarea populară şi în dialogul permanent asupra organizării vieţii în comun. Forma reprezentativă şi parlamentară care uzurpă numele de democraţie limitează puterea cetăţeanului la simplul drept de a vota, adică la nimic, atât timp cât alegerea între gri-închis şi gri-deschis nu reprezintă o veritabilă alegere. Scaunele parlamentare sunt ocupate, în marea lor majoritate, de către clasa economică dominantă, fie e că de dreapta, de centru sau pretinsa stângă social-democrată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Puterea nu trebuie cucerită, puterea trebuie distrusă. Ea este tiranică prin natura sa, fie că este exercitată de un rege, de un dictator sau un preşedinte ales. Singura diferenţă în cazul democraţiilor parlamentare este faptul că sclavilor le este creată iluzia că îşi aleg ei înşişi stăpânul pe care îl vor servi. Votul a făcut din ei complici ai tiraniei care îi oprimă. Ei sunt sclavi nu datorită faptului că există stăpânii, ci pentru că există stăpâni deoarece eu au ales să rămână sclavi. Şi toate acestea împotriva firii şi a naturii care nu a creat nici stăpâni nici sclavi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sistemul dominant se defineşte, deci, prin omniprezenţa ideologiei de piaţă. El ocupă, rând pe rând, întreg spaţiu şi toate sectoarele de activitate. Ideologia nu spune, în esenţă, nimic altceva decât: Produceţi! Vindeţi! Consumaţi! Acumulaţi! Ea reduce întregul ansamblu al relaţiilor umane la raporturi de piaţă şi consideră întreaga planetă drept o marfă, iar datoria care o impune oamenilor este munca servilă, iar singurul drept pe care-l recunoaşte este dreptul la proprietate privată. Iar acest sistem are doar un singur Dumnezeu, creat de el însui: Banul!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Monopolul apariţiilor în media şi spaţiul public este total. Tribuna, scena, ecranul, microfonul aparţin doar oamenilor şi discursurilor favorabile ideologiei dominante. Critica acestui sistem, a acestei lumi, este înnecată în torentul mediatic care determină ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ce poate fi văzut şi ceea ce nu poate fi văzut. Omniprezenţa acestei ideologii, a cultului banului, monopolul apariţiilor publice, existenţa unui partid unic sub masca pluralismului parlamentar, absenţa opoziţiei vizibile şi represiunea sub toate formele sale, voinţa de a transforma lumea: acesta este chipul real al totalitarismului actual, modern, numit “democraţie liberală” căruia acum trebuie să i se spună pe nume-le adevărat: Sistem Totalitar de Piaţă. Omul, societatea, planeta întreagă, servesc acestei ideologii. Sistemul a realizat ceea ce nici o altă formă de totalitarism, anterior, nu a put face: dominarea întregii lumi de către o singură ideologie. Acum nici exilul nu mai este posibil. Pe măsură ce opresiunea acaparează toate sectoarele vieţii revolta ia forma unui război social. Manidestaţiile reapar, anunţând revoluţia care va veni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Distrugerea societăţii totalitare de piaţă nu este o opţiune, ci este o necesitate într-o lume care se ştie condamnată. Deoarece puterea este pretutindeni, ea trebuie combătută oriunde şi oricând. Reinventarea limbajului, revoluţionarea permanentă a vieţii cotidiene, nesupunerea şi rezistenţa reprezintă elementele cheie ale revoltei împotriva ordinii stabilite. Dar pentru ca din această revoltă să ia naştere o revoluţie trebuie ca subiectivităţile să se unească într-un front comun. Trebuie să lucrăm la unificarea tuturor forţelor revoluţionare. Asta nu se poate face decât pornind de la conştientizarea eşecurilor noastre trecute. Nici formalismul steril, nici birocraţia totalitară nu poate reprezenta soluţii la insatisfacţia noastră. Este necesar să inventăm noi forme de organizare şi de luptă. Autogestiunea angajaţilor şi democraţia directă la nivelul comunităţii constituie bazele acestei noi forme de organizare, care trebuie să fie antiierarhică, atât în formă cât şi în conţinut. Puterea nu trebuie cucerită ci trebuie distrusă!</span></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2139902444784945588.post-39279222649225800922012-08-26T00:55:00.025+03:002020-12-08T22:03:10.866+02:00Lumea dinspre azi spre mâine [3]<div style="text-align: center;">
<span face=""Trebuchet MS",sans-serif" style="font-size: 10pt;">continuare din <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2012/08/lumea-dinspre-azi-spre-maine-2.html" target="_blank"><b>Lumea dinspre azi spre mâine [2]</b></a></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwLlclFOouIPYCpxiEbhWbEg4LWQ6SVtK0pdVz-vhrkBGtZNDT9ElggEP3oXTmyMGbK1puIqq6DWfn_FpYoIW6VulMsFclizPmp1sTFBCY6567A_t3Qa6YgNsAKlfBuVvps53cqqmL8IU/s400/040.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B3%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwLlclFOouIPYCpxiEbhWbEg4LWQ6SVtK0pdVz-vhrkBGtZNDT9ElggEP3oXTmyMGbK1puIqq6DWfn_FpYoIW6VulMsFclizPmp1sTFBCY6567A_t3Qa6YgNsAKlfBuVvps53cqqmL8IU/s200/040.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B3%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există totuşi indivizi care scapă controlului conştiinţelor, dar aceştia sunt sub supraveghere. Orice formă de răzvrătire sau rezistenţă este definită automat ca activitate deviantă, antistatală sau teroristă. Libertatea nu există decât ca principiu sau pentru cei care apără interesele societăţii de piaţă. Opoziţia reală contra regimului dominant este complet clandestină şi, de cele mai multe ori, individuală. In lupta cu această opoziţie, represiunea este regula de bază a dominanţilor, iar tăcerea majorităţii sclavilor împotriva acestor opozanţi este rezultatul campaniilor politice şi de media care neagă existenţa conflictelor din societatea reală, le dă altă motivaţie, ori direcţie, când acestea nu pot fi ascunse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nietzche spunea atât de bine cândva: “<i>Ceea ce făceam odinioară din dragoste pentru Dumnezeu, facem acum din iubire pentru bani, adică din iubire pentru ceea ce ne dă sentimentul celei mai înalte puteri şi a unei conştiinţe curate.</i>” Tot aşa ca oprimaţii din istorie, sclavul modern are nevoie de mistică şi de un Zeu al său pentru a anestezia răul care-l invadează şi suferinţa ce-l striveşte. Dar, acest Zeu căruia şi-a vândut sufletul nu mai este nimic, este doar neant. Este o bucată de hârtie, un număr care are sens numai pentru că lumea a decis să-i dea unul. Pentru acest nou Zeu el studiază, munceşte, se luptă, se vinde... Pentru acest nou Zeu el abandonează orice alte valori şi este gata să facă orice! El crede că având mulţi bani se va elibera de toatre constrângerile ce le resimte, ce îi închid drumuri. Este gândirea în care se crede că posesia merge mână în mână cu libertatea. Eliberarea vine dintr-o asceză, din stăpânirea de sine, din dorinţa şi voinţa de a acţiona. Insa pentru toate acestea este nevoie de hotărârea de a nu mai servi, de a nu mai fi supus. Trebuie să se lupte cu obişnuinţa pe care, se pare, nici nu îndrăzneşte să o discute.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sclavul modern este convins că nu există o alternativă la această organizare a lumii. El se resemnează şi duce o astfel de viaţă pentru că nu crede că poate exista o alta pentru el. Forţa prezentei puteri, dominante, în aceasta constă: în întreţinerea iluziei că acest sistem, ce a colonizat întreaga planetă, este sistemul în care se sfârşeşte istoria. Clasa conducătoare dominantă a făcut să se creadă că, pentru individ, a se adapta la ideologia puterii este echivalent cu a se adapta lumii aşa cum este şi a fost dintotdeauna. A visa la o alt fel de lume a devenit o crimă condamnată unanim de toate puterile, dar condamnată şi de media.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În realitate criminalul este de fapt cel ce contribuie, conştient sau nu, la demenţa structurii sociale dominante. Nu este o mai mare nebunie decât cea a sistemului actual.</span></div> <div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă ne-am aminti că încă din începuturile istoriei omul nu s-a vrut împăcat cu condiţia servilă de rob, de făcător de voie şi plac de om, totul ar fi altfel. “<i>Dacă, într-adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător şi din mâna ta, o, rege! Şi chiar dacă nu ne va scăpa, ştiut să fie de tine, o, rege, că noi nu vom sluji dumnezeilor tăi şi înaintea chipului de aur pe care tu l-ai aşezat nu vom cădea la pământ!</i>"
<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=2139902444784945588#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În faţa dezolantei lumi reale, sistemul trebuie să colonizeze în totalitate conştiinţa sclavilor. Aşa se face că, în sistemul dominant actual, represiunea este precedată de şantaj, care, încă din copilărie îşi îndeplineşte misiunea de formare a sclavilor. Tot ceea ce trebuie este ca ei să îşi uite condiţia servilă, închisoarea şi viaţa mizerabilă. E de ajuns să fie privită această mulţime hipnotizată conectată la ecranele ce îi însoţesc, pas cu pas, în toată viaţa cotidiană. Ei îşi deturnează insatisfacţia permanentă prin reflexul manupulat de a visa la o viaţă luxoasă, la câştiguri de bani fabuloase, la glorie şi la aventură. Însă visele lor sunt la fel de la-mentabile ca şi viaţa lor de mizerie. Peste tot există imagini, pentru orice şi pentru oricine. Sunt imagini care poartă în ele mesajul ideologic al sistemului şi servesc ca instrument de propagandă şi unificare, de fapt omogenizare a conştiinţelor. Ele se înmulţesc pe măsură ce omul este posedat de lumea şi de viaţa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prima ţintă a acestor imagini este copilul căci libertatea trebuie sufocată încă din leagăn. Acesta trebuie să devină un idiot, să i se înăbuşe orice formă de reflexie şi de critică, dar şi să fie soldat perfect al armatei de înăbuşire a altora, începând chiar cu proprii părinţi. Toate acestea se fac, desigur, cu complicitatea deconcertantă a propriilor părinţi care nu pot opune vreo rezistenţă forţei cumulate de lovire a tuturor mijloacelor moderne de comunicare. Sub imboldul ideii devenite false acum, aceea că jocul dezvoltă aptitudinile, cumpără chiar ei înşişi toate mărfurile necesare arervirii propriilor copii. Astfel ei abdică din rolul de educatori ai propriilor copii, livrându-i pe aceştia sistemului de abrutizare şi mediocritate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt fabricate imagini pentru toate vârstele şi pentru toate categoriile sociale. Iar sclavii moderni confundă aceste imagini cu cultura, chiar şi cu arta. Dar pe primul plan rămâm mărfurile şi, pentru a epuiza stocurile de marfă se face apel la instincte, chiar şi la cele mai josnice. Femeia este cea care, odată în plus, plăteşte cel mai scump preţ, fiind de două ori sclavă în această societate de consum. Ea este redusă la condiţia de simplu obiecte de consum, de piesă de schimb.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Imaginea este întotdeauna forma de comunicare cea mai simplă şi cea mai eficace... Cu ajutorul ei se construiesc modele, se abrutizează şi se mint masele, li se creează frustrări. Ideologia de piaţă se difuzează prin intermediul imaginilor, căci se urmăreşte mereu aceeaşi idee: să se vândă. Şi se face totul pentru a vinde modele de viaţă sau de produse, comportamente sau mărfuri... nu are importanţă ce, important este să se vândă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spectacolele sunt făcute pentru ca oamenii sărmani să se distreze. Să se distreze doar, nicicum să aibă trăiri care să le trezească conştiinţele. Pe primul plan sunt spectacolele de divertisment – arhiprezente la TV – specatacole la care indivizii, sărmani, se distrează, dar acest divertisment serveşte doar pentru a distrage atenţia de la adevăratul rău care îl striveşte. Aceşti sclavi şi-au lăsat viaţa pe mâna altora pentru a face ceea ce vor cu ea şi se prefac chiar că sunt mândri de acest lucru. Încearcă în van să-şi arate satisfacţia, căci nu pot păcăli pe nimeni. Nu reuşesc, la nivelul conştiinţei, să se păcălească nici chiar pe ei înşişi când îşi privesc reflexia de gheaţă în oglindă. Astfel ei îşi pierd timpul privind la acei imbecili care încearcă să-i facă să râdă, să cânte, să viseze sau să plângă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin canalele de sport individul este dresat să simtă succesul şi eşecul, forţele şi victoriile pe care nu le-au manifestat niciodată pe viu, în viaţa de zi cu zi. Ei trăiesc prin procură, prin împrumut, o a doua viaţă, de mâna a doua, în faţa televizorului. Odinioară împăraţii Romei antice cumpărau bunăvoinţa poporului cu pâine şi cu circ. Acum tăcerea noilor sclavi este cumpărată cu divertisment şi consum de nimic, de vid.
</span></div>
<br>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=2139902444784945588#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1; font-size: 10pt;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt;">[1]</span>
</span>
</span>
</a> Daniel, 3:17, 3:18<br />
<br>
<div class="MsoNormal" style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-size: 10pt;">continuare în <a href="http://3d-actualitatealumii.blogspot.ro/2012/08/lumea-dinspre-azi-spre-maine-4.html" target="_blank"><b>Lumea dinspre azi spre mâine [4]</b></a></span></div>
</div>
</div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0